Probleme la Aeroportul Cluj

Despre neregulile din activitatea Aeroportului Cluj s-a tot vorbit de-a lungul vremii. Nu inventăm noi acum focul și nici roata de la căruță, dar două documente intrate în posesia noastră vin să pună în altă lumină modul în care conducerea celui de-al doilea aeroport ca mărime și importanță din România a ”știut” să facă eforturi pentru dezvoltarea acestuia. Și facem referire nu la documente făcute pe genunchi de cineva, ci la unele întocmite de un consultant autorizat și agreat de Comisia Europeană în a oferi sprijin pentru obținerea de fonduri din partea organismelor europene, potrivit Transilvania Reporter.

Rapoartele JASPERS, pentru că despre ele este vorba, dezvăluie o ignoranță incredibilă a celor de la aeroport în ceea ce privește recomandările și prioritățile pentru dezvoltarea infrastructurii acestuia, fapte care au dus la o situație care nu mai poate fi tolerată. Într-unul din documente se vorbește cu subiect și predicat despre faptul că aeroportul nu a făcut mai nimic din ceea ce i s-a propus, că infrastructura acestuia este la pământ, despre faptul că cel mai mare operator, WizzAir, ar putea părăsi Clujul pentru destinații mai prielnice și conforme cu strategia de dezvoltare, că, atenție, aeroportul din Suceava este mai bun pentru operarea cu aeronavele A321 intrate în flota Wizz, și aflăm, dar asta parcă o știam, că pe aeroportul clujean pasagerii se înghesuie mai abitir decât pensionarii care dau buzna într-un hypermarket pentru a pleca acasă cu o oală de tablă. ”Exacerbarea unui impact negativ al deficitului asupra dezvoltării socio-economice a municipiului Cluj-Napoca, a județului Cluj, dar și a țării.”, o spun cei de la Jaspers, nu noi.

Jaspers a cerut, Jaspers a auzit

Într-un prim document, ”Importanța planificării strategice + Ghid pentru proiectul TWY H/B”, JASPERS recomanda Aeroportului Cluj întocmirea unui Masterplan, lipsa acestuia aducând multiple consecințe negative ”cum ar fi planificarea sinergică inadecvată întregului complex aeroportuar (cum ar fi terminale separate), flexibilitate insuficientă planificată în cadrul infrastructurii (în special datorită volatilității de astăzi a planificării pieței transportului aerian de pasageri) fără a ține seama de nevoile și aspirațiile părților interesate etc”.

”Deoarece valoarea cumulată a investițiilor planificate pe termen scurt și mediu la Aeroportul Cluj este de 100 mil euro, pregătirea unui Masterplan este absolut critică și are potențialul de a aduce beneficii mari (inclusiv economii semnificative de costuri – atât cheltuieli de capital, cât și cheltuieli de funcționare).”, se arată în documentul citat.

A făcut aeroportul clujean masterplanul despre care făcea vorbire Jaspers? Răspunsul este: nu.

În cel de-al doilea document, Jaspers desființează practic managementul de la aeroport.

”Masterplanul (este vorba despre Masterplanul General de Transport al României, n.red.) a făcut previziuni de trafic până în 2025, cu toate acestea traficul de pe Aeroportul Cluj s-a intensificat mai rapid decât s-a anticipat, acesta depășind în 2017 traficul prevăzut pentru 2025 (2,32 de milioane de pasageri. n.red.).

Pe baza previziunilor, Masterplanul a identificat următoarele nevoi pentru aeroport:

în privința pistei, este necesară extinderea de la 2.040×45 m la 2.500×60 m (iar extinderea să aibă un PCN de cel puțin 65)
în privința APRON, Masterplanul a identificat un deficit de suprafață de 23.265 mp (cel mai mare deficit de apron din toate aeroporturile din țară), recomandând extinderea spațiului apron de 57.056 mp cu cel puțin 23.300 mp
în privința terminalului de pasageri, Masterplanul a identificat un deficit de cel puțin 5.146 mp (egal cu mai mult de jumătate din suprafața existentă, 10.182 mp!). Acesta reprezintă cel mai mare deficit de spațiu de terminale din România, după București Otopeni.
În concluzie, Masterplanul a propus o intervenție – extindere a capacității, incluzând toate componentele mai sus menționate cu o valoare combinată de 125,3 M EUR (în prețuri 2014), ceea ce înseamnă o estimare de 365,9 Mil EUR NPV și un beneficiu/cost de 3,17. Această valoare este cea mai mare dintre intervențiile propuse de Masterplan pentru aeroporturile din România.”, se arată în documentul citat.

Wizz Air amenință că pleacă de la Cluj din cauza pistei, iar pasagerii sunt înghesuiți pe un spațiu de niciun metru pătrat

Ce a făcut aeroportul din toate lucrurile menționate mai sus? A făcut un lucru foarte grav: nimic. Dar să vedem ce spun experții în ceea ce se poate numi un adevărat rechizitoriu la adresa conducerii acestuia:

”Starea actuală

Întrucât traficul din 2018 a depășit deja (cu 20%) previziunile masterplanului pentru 2025, ar fi normal ca intervențiile propuse de către acesta să fie DEJA implementate și în operare. Cu toate acestea, în ceea ce privește cele trei mari probleme de capacitate, situația se prezintă astfel:

în privința terminalului de pasageri, NU s-a înregistrat niciun progres (nici măcar o procedură pentru studiul de fezabilitate). Așa cum s-a menționat deja, JASPERS a pregătit (cu mai mult de un an în urmă) un document de referință pentru studiul de fezabilitate.
în privința extinderii pistei, NU s-a înregistrat niciun progres (nici măcar o procedură de achiziție pentru studiul de fezabilitate)
în privința extinderii spațiului apron, aeroportul a construit între 2017-2018 18.000 mp de platforme. (…) Mai mult, urmează să fie finalizat un studiu de fezabilitate pentru încă 13.000 mp de platforme
Cu toate acestea, din cei 57.056 mp spațiu apron înregistrați înainte de Masterplan, circa 22.000 mp sunt limitați la aeronave categoria A și B, limitând activitatea. Astfel, chiar și cu 13.000 mp de platformă proiectați , deficitul de spațiu nu va dispărea luând în considerare faptul că valorile de trafic au depășit previziunile Masterplanului pentru 2025”.

La Suceava se poate, la Cluj nu

”Impactul situației actuale este, pe scurt, următorul:

deficitul de spațiu în terminal are un impact negativ asupra călătorilor, mai ales în ceea ce privește funcția plecări. (…)
luând în considerare situația în care trei aronave către București OTP au operat într-un interval de o oră, cu o capacitate totală de circa 500 de pasageri, rezultă că spațiul disponibil per pasager era în jur de 0,9 mp, lucru INACCEPTABIL conform majorității ghidurilor, chiar și pentru pasagerii din zonele de așteptare la coadă!
din noiembrie 2015, WizzAir, cel mai mare operator de pe aeroport a trecut de la o flotă de A320 (cu 180 de scaune) la modelul A321 (cu 220 de scaune). La ora actuală, WizzAir deține 68 de aeronave A320 și 38 de A321, cu comenzi pentru încă 189 de aeronave A321 din 2019 până în 2026. Cu toate acestea, din cauza PISTEI NEADECVATE, WizzAir este nevoit să opereze doar cu aeronave A320, ceea ce limitează capacitatea și eficiența operațiunilor. WizzAir operează cu aeronave A321 pe multe alte aeroporturi din România, inclusiv pe unele cu trafic mult mai redus, de ex. Suceava.
Aducem la cunoștință faptul că schema de finanțare din partea UE pentru infrastructură aeroportuară comercială (terminale, apron, piste, suprafețe de rulare) nu va fi disponibilă în perioada 2021-2027. Astfel este ULTIMA ȘANSĂ pentru aeroportul Cluj de a beneficia de cofinanțare UE pentru a putea implementa proiectele de extindere necesare. Proiectele care nu au fost depuse înainte de trimestrul 4 al anului 2020 NU vor avea nicio șansă de sprijin financiar din partea UE

Așa cum mai menționat, o pregătire minuțioasă a proiectelor pentru terminal și pistă ar necesita cel puțin 12 luni luând în considerare timpul necesar pentru:

a stabili dimensiunea de planificare strategică
a elabora o analiză solidă a opțiunilor
a duce la bun sfârșit procedura de mediu (cel puțin 6 luni).
(…) Neîndeplinirea celor mai sus menționate (finalizarea extinderii apron, procedura de achiziție a studiului de fezabilitate pentru proiectul de extindere al terminalului, SF și proiectare a extinderii pistei, îmbunătățiri la infrastructura existentă etc, n.red.) va EXACERBA deja existentul impact negativ al deficitului asupra dezvoltării socio-economice a municipiului Cluj-Napoca, a județului Cluj, dar și a țării.”, se mai arată în finalul documentul întocmit de JASPERS.

Mai multe despre Jaspers citiţi aici