PREZUMTII – „Fratele pierdut” al Soarelui, descoperit de astronomi. Sistemul ar putea gazdui forme de viata

Astronomii cred ca l-au descoperit pe „fratele de mult pierdut” al Soarelui, o stea formata din acelasi nor de gaz ca si cea aflata in centrul Sistemului nostru solar, si spun ca ar putea exista o „mica” sansa ca in jurul acestui corp stelar sa orbiteze planete care sa gazduiasca forme de viata.

Chiar daca Sistemul solar se dovedeste a fi sterp, descoperirea poate ajuta oamenii de stiinta sa gaseasca alti „gemeni” stelari care pot scoate la lumina modul in care s-a format Soarele, informeaza dailymail.co.uk.

„Vrem sa stim unde ne-am nascut”, a declarat profesorul Ivan Ramirez, de la Universitatea din Texas, din Austin, autorul acestui studiu. „Daca ne putem da seama in care parte a galaxiei s-a format Soarele, putem delimita conditiile pe sistemul solar timpuriu. Acest lucru ne-ar putea ajuta sa intelegem de ce suntem aici”, a mai spus acesta.

La inceput, in urma coliziunilor s-ar fi putut desprinde bucati din planete si aceste fragmente ar fi putut calatori intre sistemele solare. Aceste fragmente de planete ar fi putut fi responsabile pentru aducerea vietii primitive pe Pamant. Iar fragmente desprinse din Pamant ar fi putut transporta la randul lor viata pe planetele care orbiteaza in jurul „rudelor” Soarelui.

„Deci, se poate argumenta ca rudele solare sunt candidatii cheie in cautarea vietii extraterestre„, a declarat profesorul Ramirez.

„Fratele” Soarelui a fost identificat de echipa de cercetatori ca fiind o stea numita HD 162826, cu 15% mai mare decat Soarele, localizata la 110 ani lumina departare, in constelatia Hercules.

Steaua nu este vizibila cu ochiul liber, dar poate fi vazuta cu ajutorul binoclului, nu departe de steaua Vega. Ideea pe care o subliniaza cercetatorii este ca Soarele s-a nascut intr-un grup de o mie sau o suta de mii de stele. Acest grup, format cu 4,5 miliarde de ani in urma, s-a destramat intre timp.

Stelele membre si-au format propriile orbite in jurul centrului galaxiei, deplasindu-se in diferite parti ale Caii Lactee. Unele dintre ele, precum HD 162826, sunt inca in apropierea Sistemului nostru solar, altele, mult mai departe.

Astfel, spun autorii acestui nou studiu, dupa ce mai multe „rude” solare vor fi identificate, astronomii vor fi cu un pas mai aproape de a sti cand si cum s-a format Soarele.
Sursa: Mediafax