Crestinii ortodocsi si catolici praznuiesc maine, 6 ianuarie, sarbatoarea Botezului Domnului (Boboteaza). Sarbatoarea este menita sa aminteasca momentul botezarii Domnului Iisus Hristos de catre Sfantul Ioan Botezatorul, in raul Iordan. Sarbatoarea se mai numeste “Epifanie”, “Teofanie” sau “ Aratarea Domnului”. Tot in aceasta zi, preotii oficiaza slujba sfintirii “agheasmei mari”, apa despre care se spune ca are puteri miraculoase si nu se strica niciodata. Traditia spune ca de Boboteaza nu e bine sa speli rufele. Si tot acum se prevesteste cum va fi vremea in acest an sau recolta.
Botezul Domnului (Boboteaza) este inclusa in sirul celor 12 sarbatori importante crestine. Praznuita anual in 6 ianuarie, Boboteaza ne duce cu gandul la momentul in care Domnul Iisus Hristos a fost botezat de Sfantul Ioan Botezatorul in raul Iordan.
Sfanta Scriptura ne vorbeste despre Ioan Botezatorul, considerat Inaintemergatorul Domnului nostru Iisus Hristos, care propovaduia venirea Acestuia, indemnand pe iudei la pocainta. Imbracamintea lui Ioan era foarte simpla, facuta din par de camila; el purta o cingatoare de piele imprejurul mijlocului si se hranea cu lacuste si miere salbatica. Icoanele au pastrat, de-a lungul timpului, aceasta imagine, infatisandu-ni-l pe Botezator ca pe un pustnic cu parul lung si barba aspra.
Vestind venirea Mantuitorului, Ioan spunea ca Acela este mult mai mare si mai puternic decat el si ca Acesta va boteza cu Duh Sfant si cu foc.
Sărbătoarea se numeste a Teofaniei, deoarece la botezul lui Hristos Sfanta Treime a aparut lumii pentru prima data – glasul Tatalui se face auzit din ceruri, Fiul este intrupat si sta in raul Iordan, iar Sfantul Duh se pogoara asupra Lui in chip de porumbel.
In aceasta zi se face slujba de sfintire a Agheasmei Mari, care este folosita de preoti pentru a binecuvanta casele credinciosilor. Despre Agheasma Mare se spune ca are puteri miraculoase si ca nu se strica niciodata.
De obicei, in aceasta perioada este foarte frig, de aceea este des folosita expresia „gerul Bobotezei”. Poporul nostru a pastrat numeroase traditii in legatura cu aceasta zi. In unele zone din tara, in localitatile asezate pe malul unui rau, pe malul Dunarii sau chiar pe tarmul marii, se obisnuieste ca preotul, cu ocazia slujbei care se face acum, sa arunce o cruce de lemn in apa foarte rece, uneori chiar inghetata, dupa care sar cativa flacai curajosi pentru a o aduce inapoi. Conform traditiei populare, se spune ca cel care va scoate crucea din apa va avea noroc tot anul.
Se crede ca in ziua aceasta toate apele pamantului sunt sfintite, de aceea femeile nu spala rufe pentru urmatoarele opt zile pana la sfarsitul praznicului.
In traditia populara romaneasca, Boboteaza este si o sarbatoare dedicata purificarii naturii si mai ales a apelor, de fortele raului. Acum se colinda, se prevesteste cum va fi vremea in noul an sau cum va fi recolta. Se crede ca in aceste zile animalele vorbesc, capatand puteri neobisnuite.
Peste obiceiurile crestine de sfintire a apelor sau de scufundare a crucii s-au suprapus si multe practici pagane, cum ar fi afumarea grajdurilor si a vitelor pentru alungarea duhurilor rele din acestea, aprinderea focurilor pe camp sau colindele insotite de tot felul de strigaturi si zgomote. Toate acestea au in general un rol de curatire si de indepartare a raului. Traditia cere ca acum sa se manance piftie si grau fiert si sa se bea vin rosu.
Tot traditia populara mai spune ca fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an.
Sursa: Camelia Tocaci
– Servicii de creare site web
