Istoria micilor începe undeva la sfârşit de secol XIX – început de secol XX, în restaurantul Iordache, supranumit „La o idee”, din strada Covaci nr. 3, aflat în centrul istoric al Capitalei, clădire care există şi în prezent. La acea vreme i-au trecut pragul scriitori, politicieni, diplomaţi, militari, ziarişti şi artişti ai Bucureştilor.
Povestea spune că localul şi-ar fi căpătat o faimă mai mare din ziua în care poetul şi gazetarul Nicolae T. Orăşanu, într-un moment de inspiraţie umoristo-gastronomică i-a alcătuit un meniu original, botezând în stilul său mucalit preparate şi băuturi pe care memorialistul Constantin Bacalbaşa le-a consemnat în lista de bucate ‘a la Oraşănu’.
Cum s-a întâmplat? Într-una din seri, când consumul „înfometaţilor” a făcut ravagii, iar rezerva de maţe pentru cârnaţi se terminase, patronului Iordache, în faţa acestei situaţii neprevăzute, i-a venit inspiraţia să frigă pe grătar „patricienii” (după cum au fost denumiţi cârnaţii mari de către Orăşanu) fără înveliş, dar într-o formă mai mică. Însă, la tocătură, Iordache a mai adăugat câteva condimente: chimen, cimbru, piper, bicarbonat şi puţin salpetru. Din acea seară, ei au devenit specialitatea casei, primind denumirea de „mici”, tot de la ziaristul Orăşanu.
Reteţa originală a micilor
Înainte, nu se făceau mici din carne de porc sau vită, cum se fac acum. Era folosit doar mânzatul, iar prepararea lor dura câteva zile. Apoi se prăjeau. Compoziţia consta în muşchi de mânzat, gât de mânzat şi pulpă de oaie . Acestea se mărunţeau, apoi se adăugau condimentele – sare, piper şi cimbru, plus zeamă de oase pentru omogenizare, dar şi bicarbonat de sodiu şi sifon.
Compoziţia se amesteca şi se pune la rece. După aceea, timp de 3-4 zile se pune sifon şi zeamă de oase şi se amestecă, se pune şi ulei, iar compoziţia se acoperă cât timp stau la frigider. Abia după cele 3-4 zile se prăjesc pe grătar.
Românii vor pune pe grătare, în minivacanţa de 1 Mai, în jur de 30 de milioane de mici, o cantitate similară cu ceea ce au consumat şi anul trecut, preferaţii consumatorilor români fiind în continuare cei făcuţi dintr-un amestec de carne de porc şi vită.
„Din informaţiile primite de la membrii Asociaţiei Române a Cărnii, anul acesta se estimează un consum asemănător cu cel de anul trecut, în jur de 30 de milioane de mici, având în vedere faptul că Paştele Ortodox este foarte aproape de ziua de 1 Mai. Preţurile nu se vor modifica semnificativ faţă de anul trecut, pentru că fiecare companie şi-a evaluat costurile cu mult timp înainte”, a declarat, pentru Agerrpes, Dana Tănase, director executiv al Asociaţiei Române a Cărnii (ARC). Ea a precizat că micii preferaţi ai românilor sunt în continuare cei făcuţi dintr-un amestec de carne de porc şi vită.
Reprezentantul procesatorilor afirmă că în acest an evoluţia pestei porcine africane în România nu a ajutat foarte mult schimburile intracomunitare cu micii tradiţionali, cifrele raportate înregistrând un uşor regres faţă de anii precedenţi.
