Postul Craciunului in bisericile ortodoxe incepe marti, 15 noiembrie, si dureaza 40 de zile, potrivit hotararii Sinodului local din Constantinopol care a avut loc in 1166, in timpul patriarhului Luca Chrysoverghi, pana atunci postul fiind de sapte zile sau sase saptamani, mai aspru sau mai usor. Postul Nasterii Domnului, al doilea ca importanta dupa postul Pastilor, se incheie in 24 decembrie. Cea mai aspra zi de postire pentru Sarbatoarea Craciunului este 24 decembrie, ajunul Nasterii Domnului.
„Postul Craciunului este unul luminos, intrucat in Postul Nasterii Domnului, care tine 40 de zile, sunt numai pomeniri ale bucuriei, ale nadejdii de bucurie. Ca orice post, in primul rand el trebuie sa reprezinte o abtinere de la toate lucrurile rele, de la ganduri urate. Oamenii trebuie sa fie buni, milostivi si cu multa credinta. Totodata, in acest post credinciosii trebuie sa manance hrana vegetala, iar in zilele cu dezlegare se mananca peste. Postul Craciunului este mai usor din punct de vedere alimentar fata de cel al Pastelui, avand mai multe dezlegari la peste, ulei si vin”, a declarat parintele Ciprian Apetrei, de la Biserica Sfantul Antonie cel Mare din Capitala. Potrivit acestuia, postul este un act liber consimtit, reglementat de disciplina religioasa pentru a intampina un eveniment important in istoria mantuirii.
In postul Craciunului este dezlegare la peste si preparate din peste, la vin si untdelemn in toate zilele de sambata si duminica din perioada 21 noiembrie-18 decembrie inclusiv. Zilele cu dezlegare sunt marcate, de regula, in Calendarul crestin ortodox fie prin mentiunea dezlegare la peste, fie prin simbolul unui peste. Potrivit parintelui Apetrei, acest post este de asprime mijlocie, asemanator celui al Sfintilor Apostoli.
Postul Craciunului este tinut si in Biserica Romano-Catolica, unde este numit „Jejunum Adventus Domini” (Postul venirii Domnului), dar dureaza doar trei saptamani.
In ultima zi a Postului Craciunului (24 decembrie), numita Ajunul Craciunului, credinciosii din multe zone ale tarii pregatesc bucate pe care le sfinteste preotul. Ziua de Ajun este o zi de post mai aspru decat in celelalte zile. Se ajuneaza pana la ceasul al noualea, cand se obisnuieste sa se manance, in unele parti, grau fiert amestecat cu fructe si miere, in amintirea postului lui Daniel si al celor trei tineri din Babilon. in unele zone se ajuneaza pana la rasaritul luceafarului de seara, care aminteste de steaua ce a vestit magilor nasterea Mantuitorului. Aceasta ajunare aminteste, de asemenea, de postul tinut odinioara de catehumenii care, in seara acestei zile, primeau Botezul crestin si apoi prima impartasire la Liturghia savarsita atunci in acest scop.
Tot din ziua de Ajun incep colindele, cantarile prin care glasurile copiilor vestesc marea bucurie a intruparii Domnului. Postul se incheie in 25 decembrie, dupa Sfanta Liturghie.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
