Contribuabilii vor plati penalitati de 30% din principal pentru obligatiile fiscale nedeclarate si stabilite de organele de inspectie fiscala, sanctiune care se adauga dobanzilor si penalitatilor aplicate in prezent pentru intarzierile la plata. „Pentru obligatiile fiscale de plata nedeclarate de contribuabil si stabilite de organele de inspectie fiscala, contribuabilii sunt sanctionati cu o penalitate de 30% din obligatiile fiscale principale de plata individualizate in decizia de impunere. Aplicarea penalitatii nu inlatura obligatia de plata a dobanzilor, penalitatilor de intarziere sau majorarilor de intarziere prevazute la titlul VIII (din Codul de procedura fiscala – n.r.)”, se arata intr-un proiect de ordonanta publicat de Ministerul Finanselor Publice.
Dintr-un calcul simplu, pentru obligatii fiscale mai vechi de 60 de zile, suma datorata bugetului ar fi cu aproape 50% mai mare decat datoria initiala. Prevederile nu sunt aplicabile in cazul solutionarii cererilor de rambursare a taxei pe valoarea adaugata cu control anticipat.
Noua penalitate se va reduce la jumatate in cazul obligatiilor fiscale principale stabilite de organele de inspectie fiscala care sunt stinse pana la data de 5 sau 20 ale lunii urmatoare, in functie de momentul emiterii deciziei. Suma se face venit la bugetul caruia ii apartine creanta principala stabilita de organele de inspectie fiscala.
Contactat de Mediafax, avocatul Grabriel Biris crede ca masura este exagerata, in conditiile in care suma de plata ar deveni mult prea mare, prin cumularea tuturor dobanzilor si penalitatilor, care se aplica simultan. „Ca principiu, sunt de acord cu sanctionarea celor care ascund obligatii fiscale si un tratament diferentiat al contribuabililor care declara corect ce sume trebuie sa achite, chiar daca au intarzieri de plata. Totusi aceasta suprapunere de penalitati, in actualul context economic dificil, ar putea reprezenta inchiderea unor afaceri, sau incurajarea coruptiei”, a precizat Biris.
El a adaugat ca o astfel de masura ar trebui acompaniata de introducerea principiului „in dubio contra fiscum”, prin care contribuabilul ar urma sa fie avantajat de orice dubiu asupra normei aplicabile, susceptibila de interpretari ambigue sau multiple, sau privind existenta faptului impozabil sau naturii acestuia.
In prezent, plata cu intarziere a obligatiilor fiscale se sanctioneaza cu o penalitate de intarziere datorata pentru neachitarea la scadenta a obligatiilor fiscale principale de 5% pentru perioade pana in 60 de zile si de 15% pentru termene mai mari de 60 de zile.
De asemenea, Fiscul aplica o dobanda penalizatoare de 0,04% pe zi.
Totodata, pentru neachitarea la termenul de scadenta de catre debitor a obligatiilor de plata datorate bugetelor locale, se datoreaza dupa acest termen majorari de intarziere. Nivelul majorarii de intarziere este de 2% din cuantumul obligatiilor fiscale principale neachitate in termen, calculata pentru fiecare luna sau fractiune de luna, incepand cu ziua imediat urmatoare termenului de scadenta si pana la data stingerii sumei datorate inclusiv.
Prin acelasi poriect de ordonanta, Fiscul va permite suspendarea executarii silite in cazul contestatiilor formulate impotriva actelor administrative fiscale prin care se stabilesc creante bugetare, dar contribuabilulva depune la organul fiscal competent o scrisoare de garantie bancara la nivelul obligatiilor contestate.
Valabilitatea scrisorii de garantie bancara trebuie sa fie de minim 6 luni de la data emiterii.
In situatia in care pe perioada de valabilitate a scrisorii de garantie bancara contestatia este respinsa, in totalitate, sau in parte, organul fiscal executa garantia in ultima zi de valabilitate a acesteia daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: contribuabilul nu plateste obligatiile fiscale pentru care s-a respins contestatia, contribuabilul nu depune o noua scrisoare de garantie bancara, instanta judecatoreasca nu a dispus, prin hotarare executorie, suspendarea executarii actului administratriv fiscal.
De asemenea, scrisoarea de garantie bancara ramane fara obiect in urmatoarele situatii: a) contestatia a fost admisa, in totalitate; b) instanta judecatoreasca admite, prin hotarare executorie, cererea contribuabilului de suspendare a executarii actului administrativ fiscal.
Potrivit Codului de procedura fiscala, executarea silita a bunurilor proprietate a debitorului se efectueaza, de regula, in limita a 150% din valoarea creantelor fiscale, inclusiv a cheltuielilor de executare.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
