PASTI BORSA – “Focul viu” si “Datu-n ciocna”, obiceiuri ce se pastreaza cu sfintenie in Borsa (VIDEO)

Vezi VIDEO
Batranii si tinerii din orasul de la poalele Pietrosului, Borsa, mai pastreaza destul de fidel traditiile de Pasti. Fie ca este vorba despre vopsitul oualor, de focul purificator din Vinerea Mare, de “datu-n ciocna”, ori de obiceiurile din Ziua Sfanta de Pasti, totul se pare ca a ramas “neclintit” in memoria colectiva, ba mai mult, pastratorii acestor traditii incearca sa le transmita generatiilor tinere. Matusa Anisca din Borsa este cea care duce mai departe traditia, transmitand-o celor trei fete ale sale. Ea ne-a dezvaluit cateva “trucuri” invatate si pastrate din mosi-stramosi.

Crestinii din Borsa se pregatesc intens de sarbatoare. De la gatitul caselor cu cele mai frumoase cerge si sterguri tesute de mana sau in razboi, multe dintre ele cu imagini biblice, pana la pregatirea mancarurilor de Pasti, totul este cu migala aranjat pentru intampinarea Marii Sarbatori.

Matusa Anisca le tine fetelor sale o adevarata lectie despre cum trebuie sa se pregateasca cu adevarat pentru intampinarea Sarbatorii Invierii Domnului. Inafara de “tehnica” vopsirii oalor, ea le dezvaluie tinerelor ca, in tot timpul pregatirilor de Pasti, trebuie sa fii curat trupeste, dar mai ales din punct de vedere spiritual. Astfel, ca orice lucru sa iasa bine, e necesar sa fie precedat de ritualuri sacre.

“ Cand vopsim ouale, am invatat de la mama me ca-i bine sa canti o priceasna, in numele lui Dumnezeu. Apoi ca tate sa-ti iasa, trebuie sa fii bun si ingaduitor tata Saptamana Mare. Sa ierti pa tata lumea…”, spune matusa Anisca.

Obiceiul cantarii pricesnei va fi cu siguranta dus mai departe de una dintre fete, care cu o voce superba, a interpretat tulburatoarea cantare bisericeasca “O data l-am vazut trecand…”

Nici barbatii nu stau “cu mana-n san” in preajma celei mai mari sarbatori a crestinatatii. Ei incearca sa ajute “la tate cele”. “Ajutam cat putem la curatenie prin casa. La orice sa lucreaza impreuna. Da lucru barbatului ii mai mult p-afara”, completeaza Grigore Horj, capul familiei.

Si ouale rosii, pregatite cu migala cu o zi inainte de Pasti, colorate natural, fierte in foi de ceapa, au o semnificatie aparte. Ele trebuie impartite neaparat copiilor in Ziua de Pasti. “ 40 de oua trebuie date la 40 de copii in Ziua de Pasti”, spune matusa Anisca, acest numar semnificand perioada de post de dinaintea sarbatorii, adica de curatenie sufleteasca si trupeasca si, nu in ultimul rand, perioada postului pe care l-a tinut insusi Mantuitorul.

Un alt ritual, cu radacini precrestine, demn de semnalat si inca pastrat in Borsa, este cel al “focului viu”, care se aprinde in Vinerea Mare, acesta avand rol cathartic “Aprindem focul ca sa alungam spiritele rele de la casa. In Vinerea Mare. Asa se alunga tat ce-i rau de la casa omului”, povesteste matusa.

Dupa perioada de post, in care femeile si fetele poarta doliu si in care nu ai dreptul sa judeci sau sa lasi oaspetii sa-ti iasa din casa cu mana goala, borsenii se pregatesc pentru Ziua de Pasti, nu oricum, ci imbracati, fara exceptie, in haine traditionale de sarbatoare.
 
Obiceiurile, cu precadere cele crestine, continua in Noaptea Invierii si in Ziua de Pasti. Astfel, lumina de la Inviere se pastreaza tot anul si se aprinde in momentele de rugaciune sau de cumpana. 

In ziua de Pasti, o data intorsi de la biserica cu alimentele sfintite, crestinii inconjura o data casa cu Pasca sfintita, dupa care din bucate se imparte si la animale “ ca sa le marga bine tat anu”.Totodata, din vinul sfintit se stropesc mormintele, in ideea ca si mortii trebuie cinstiti cum se cuvine in aceste zile sacre.

Si “datu-n ciocna” este un obicei care se mai pastreaza in Borsa in Ziua de Pasti si “celui care are oul mai tare ii va merge bine tot anul”…, completeaza femeia.  In schimb, „umblatul in tez”, adica momentul in care copiii colinda pe la casele oamenilor ca sa stranga oua,  inainte ca lumea sa se intoarca de la biserica, dupa slujba de Pasti, nu se mai practica in Borsa, in schimb acesta a ramas viu in memoria matusii Anisca, moiseianca de origine, si si-l aminteste cu drag din vremea copilariei.
 
Si ca totul sa fie bine primit si intru adevarata sfintenie, lelea Anisca isi incheie “povestea”, ce sintetizeaza o “felie de viata” borseana, cu o urare de Pasti: “La aceasta zi sfintita/ Ce cu tati noi ne-o dorim/Va doresc la fiecare: bucurie, fericire/ Pasti fericit s-aveti fiecare/Si la cei de pasta hotare… „
Sursa: Andrei Sovan si Monica Pop