In ciuda dezvoltarii tehnologice a mijloacelor de comunicare, substanta comunicarii a scazut. Aparent, avem cu ce sa spunem (vectorul tehnologic), dar… nu mai avem ce sa ne spunem. Captiva a retelelor de socializare, omenirea socializeaza din ce in ce mai putin. Prestigiosi reprezentanti ai stiintelor filosofice din Romania si Franta au analizat acest paradox al comunicarii interumane.
Suntem 7 miliarde de oameni… Privind din exterior, ai crede ca pe planeta e inghesuiala si-un zumzet perpetuu, propagat de sunetele produse de sute de milioane de conversatii purtate simultan. Insa, desi dezvoltarea tehnologica a creat o multitudine de mijloace de comunicare, cadenta si substanta comunicarii a scazut.
”Vorbim foarte mult despre comunicare, dar comunicam putin intre noi. Dialogul este aproape indisponibil! Avem acces la cele mai sofisticate tehnologii, avem informatia, dar nu avem comunicarea”, a observat dr. Petru Dunca, decan Facultatea de Litere – Univ. Nord Baia Mare.
”Dezvoltarea tehnologica a mijloacelor de comunicare aduce cu sine o… alienare a noastra catre ceilalti si catre noi insine. Teoretic, putem comunica cu toata lumea, insa nu prea mai avem ce sa comunicam”, a sesizat Adrian Costache, bursier al Academiei Romane, specializat in metodologia interpretării si intelegerii si filosofia istoriei.
De ce comunicam mai putin si mai lipsit de substanta, sunt dileme la care raspunsul simplu, prin care ne permitem sa ne vedeam in continuare de-ale noastre, fara sa schimbam ceea ce acceptam ca dauneaza interactiunii, ar fi: ritmul vietii a crescut, fapt care a determinat stres suplimentar si instrainare. Insa aceasta scuza, formulata in propria noastra aparare, ascunde o intreaga filosofie. Intelegand cauza, putem gasi solutia de a inlatura sau de a folosi efectul ei in favoarea noastra.
Cei mai importanti vectori de comunicare
Prestigiosi reprezentanti ai stiintelor filosofice din Romania si Franta au analizat si au interpretat cum si de ce a ajuns comunicarea dintre oameni in acest impas, pornind de la cei mai importanti vectori de transmitere ai mesajului – de-a lungul timpului, istoria comunicarii a evoluat de la vectorii mutuali, tactili sau prin semne, la cel oral, apoi la cel scris si, in ultimele doua decenii, la cele propagate in spatiul virtual.
”Pana acum 20 de ani, scrisul era cel mai important vector de transmitere a unui mesaj – la inceputul anilor 90, ii avertizam pe studentii mei ca o lucrare nu se va scrie niciodata doar cu ajutorul internetului. Astazi, mi-am mai schimbat parerea, fiindca foarte multe informatii le primim de pe internet, dar trebuie sa fim foarte atenti, pentru ca cea mai perfecta cenzura se realizeaza tocmai pe internet”, e convins prof. univ. dr. Teodor Dima, membru corespondent al Academiei Romane si director al Institutului de Cercetari Economice si Sociale ”Gheorghe Zane” din Iasi.
Decanul Facultatii de Filosofie si Stiinte Social-Politice a Universitatii “A. I. Cuza” din Iasi, prof. univ. dr. Nicu Gavriluta, crede ca din vectorii principali de transmitere a mesajului, oral, scris si virtual, ”fascinant este cel al comunicarii de tip oral, direct, nemijlocit”.
”Asa a inceput, in antichitate, filosofia. Insa, in Europa moderna, chiar mai inainte de Galaxia Guttenberg, tipul de comunicare orala a trecut intr-un con de umbra, pe un plan secundar. Sa nu uitam ca sute de ani invataturile filosofice n-au fost scrise, fiind transmise de la maestru la discipol”, a spus Gavriluta.
”Eu as incepe de la conceptul lui Fritjof Capra, conceptul de energie, si m-as intoarce la batranul si actualul Confucius, care ne-a stabilit a treia cale: Totul este Chi, totul este energie. Energia se manifesta prin imagine, prin sunet. Noua dimensiune a medicinei stabileste aceasta parte a dimensiunii noastre. Aceasta energie se manifesta prin forta ideilor, pe care o regasim si in filosofia indiana. Noi transmitem conceptele prin formele energiei”, a explicat prof. univ. dr. Petru Dunca, decanul Facultatii de Litere a Universitatii de Nord din Baia Mare.
Valoarea (forta) mesajului, de multe ori ignorata, poate ca ar trebui luata in seama ca principal vector de propagare, macar pentru ca istoria a demonstrat ca un mesaj valoros a rezistat in timp, propagand actiuni, indiferent de tehnica prin care a fost comunicat. Cu toate acestea, cel mai penetrant vector de comunicare al mesajului este o problema discutata si disputata intre imagine, scris si spatiu virtual, care a ramas discutabila.
”Filosofii au spus de multe ori ca imaginea este foarte importanta, ceea ce vedem fiind foarte usor de retinut si de transmis. Cel mai important vector este cel vizual, pana si copiii pun un pret foarte mare pe imagine. O educatoare a observat ca in momentul de fata copiilor le place sa-si exprime ceea ce simt si ceea ce gandesc prin desen si mai putin cu ajutorul cuvintelor”, a precizat Dima.
”Textul scris, cartea, ramane cel mai important vector, pentru ca iti ofera posibilitatea sa meditezi. Internetul, de pilda, nu te provoaca la creatie, ci iti ofera posibilitatea sa ajungi la anumite cunostinte noi, sa fii prezent in orice colt al lumii si, aparent, sa intelegi ce se intampla acolo”, sustine Gavriluta.
Profesorul universitar doctor Jeffrey Andrew Barash, de la Université de Picardie din Amiens (Franta), sustine ca nu exista un singur mijloc de comunicare a mesajului pe care sa-l putem considera ”cel mai important, cel mai penetrant”.
”Internetul ne ofera o perspectiva destul de larga asupra a ceea ce ne intereseaza, insa sunt informatii superficiale, care palesc in fata utilizarii cartilor. Pe de alta parte, internetul reflecta modul in care s-a dezvoltat societatea, fiind interesant de observat paradoxul pe care ni-l pune in fata: in ciuda prezentei globale are un caracter opac, inchis. Teoretic ai acces direct, in timp real, la tot ce se intampla in China, de exemplu, insa pentru a beneficia de asta trebuie sa intelegi limba chineza”, spune Barash.
Urmatorul pas in evolutia tehnologiilor de comunicare
De la porumbelul folosit drept mesager inca din antichitate, pana la cele mai noi canale de transmitere a mesajului in spatiul virtual, istoria mijloacelor de comunicare a trecut printr-o multitudine impresionanta de etape, iar evolutia va continua. Insa pana unde? Care e urmatorul pas in istoria tehnologiilor de comunicare?
”E greu sa inutim pana unde se va ajunge, s-ar putea ca, nu peste mult timp, in locul nostru sa fie iPad-uri care sa discute intre ele ceea ce discutam noi acum. S-ar putea sa se comunice ganduri fara a fi rostite, ceea ce poate sa duca la un haos universal… Se va ajunge foarte departe”, anticipeaza Teodor Dima.
Adrian Costache, bursier al Academiei Romane, impartaseste teoria filosofului german Martin Heidegger. ”Cred ca urmatorul pas este ca tehnologiile de comunicare ultramoderne ne vor departa de noi pana cand ne vom da seama ca pot fi lasate in uitare. Un exemplu interesant consta in evolutia PC-ului. Primele variante, aparute prin anii ’80, puteau fi configurate si folosite de orice utilizator, datorita functiilor reduse pe care le aveau. Acum a evoluat atat de mult incat este din ce in ce mai complicat de utilizat, de configurat si asta ne-a indepartat de el spre alte tehnologii performante, dar care sunt mai simplu de utilizat”, a mentionat Costache.
”E cu putinta sa nu mai fie nevoie de formularea unui gand in cuvinte, ci de o sintonie a gandurilor. Indraznesc o speculatie: un gand al nostru sa poata lua o anume forma, culoare, sunet, s-a scris pe tema aceasta. Este cu putinta sa trecem intr-un spatiu quatro si multidimensional, e cu putinta sa fim prezenti simultan in mai multe locuri prin intermediul hologramei. Dincolo de aceste posibilitati, cred in ceea ce scria Ioan Petru Culianu: Tehnologia moderna va deveni o magie la indemana fiecaruia dintre noi”, a precizat Gavriluta.
Comunicarea este primul instrument spiritual al omului in procesul socializarii. Paradoxal, libertatea de exprimare si dezvoltarea tehnologiilor de comunicare au dus la o scadere a nivelului mesajului. Si asta nu s-a intamplat din cauza vreunui factor extern. Captiva a retelelor de socializare, omenirea socializeaza din ce in ce mai putin. ”Este una din lumile noastre posibile. Un proiect pe care noi l-am construit, noi am optat pentru el…”, a conchis Dunca.
Foto: comunicare (c) www-techkik-com
Sursa: Catalin Vischi
– Servicii de creare site web
