Noul coronavirus poate rămâne activ săptămâni întregi pe bancnote, sticlă și alte suprafețe cu care ne întâlnim în viața de zi cu zi, a constatat cel mai performant laborator de biosecuritate al Australiei. Studiul atrage atenția asupra riscurilor pe care le aduce manipularea banilor, a echipamentelor cu touchscreen sau a diferitelor mânere și bare, scrie Bloomberg.
Cercetătorii de la Centrul Australian pentru Prevenirea Bolilor au arătat că SARS-CoV-2 este „extrem de puternic”, reușind să supraviețuiască la temperatura camerei (20 de grade Celsius) timp de 28 de zile pe suprafețe line precum ecranele telefoanelor mobile sau bancnotele de plastic, în timp ce durata de supraviețuire a virusului gripal este de 17 zile.
În schimb, virusul supraviețuiește mai puțin de o zi pe unele suprafețe dacă temperatura este de 40 de grade, potrivit unui studiu publicat în Virology Journal. Astfel, aceste cercetări aduc noi dovezi că noul coronavirus supraviețuiește mai mult pe vreme rece, făcându-l mai greu de controlat iarna decât vara.
„Rezultatele noastre arată că SARS-CoV-2 poate rămâne contagios pe diverse suprafețe, pe perioade lungi de timp, ceea ce subliniază necesitatea menținerii unor bune obiceiuri precum spălarea mâinilor și curățarea suprafețelor”, spune Debbie Eagles, directorul-adjunct al Centrului.
În același timp, coronavirusul are tendința de a rezista mai bine pe surpafațe fine, lipsite de asperități, comparativ cu cele mai aspre, cum ar fi bumbacul.
Studiul a fost finanțat de armata australiană și a constat în impregnarea unui mucus artificial cu coronavirus pe diferite suprafețe, la concentrații similare cu cele din probele prelevate de la pacienții infectați. Experimentul s-a derulat în întuneric, pentru a îndepărta efectul luminii ultraviolente ce poate inactiva virusul. S-a verificat astfel cât rezistă virusul pe diverse suprafețe (inox, bancnote din polimeri, bancnote din hârtie, sticlă, bumbac și plastic), la diferite temperaturi (20 de grade, 30 de grade și 40 de grade).
Cercetătorii recunosc însă că rolul precis în transmiterea virusului jucat de diverse suprafețe, timpul de contact cu aceste suprafețe pentru a se ajunge la o infectare, precum și cantitatea de virus care ar fi necesară pentru o contaminare rămân de determinat, însă aceste studii care arată – în condiții de laborator – cât rezistă virusul pe diverse suprafețe sunt importante pentru elaborarea unor strategii de risc, mai ales în zonele unde contactele cu aceste suprafețe pot fi frecvente.
Ecranele telefoanelor mobile, bancomatele, automatele de plată de la supermarketuri, punctele de check-in din aeroporturi sunt astfel de obiecte care sunt atinse frecvent de mai multe persoane și care nu sunt dezinfectate în mod regulat putând reprezenta un risc de infectare cu SARS-CoV-2, arată cercetătorii.
Ei atrag atenția cu precădere asupra bancnotelor, care au o mare circulație. De altfel, înainte chiar de a fi declarată pandemia de coronavirus, China proceda la decontaminarea bancnotelor de hârtie, iar măsuri similare au fost avute în vedere și în Coreea de Sud și SUA.
Pe de altă parte, supraviețuirea coronavirusului pe inox, la temperaturi scăzute, ar putea explica izbucnirea focarelor în fabricile de procesare a cărnii și în depozitele frigorifice. Se știe că s-au descoperit urme de coronavirus inclusiv pe produse congelate.
– Servicii de creare site web
