Vezi VIDEO
Astazi, 20 iunie, se implinesc 15 ani de la inaugurarea Memorialului Victimelor Comunismului si al Rezistentei, ansamblu de interes national. Complexul de la Sighetu Marmatiei a fost amenajat in fosta inchisoare politica de catre Fundatia Academia Civica, prezidata de Ana Blandiana, finantarea fiind asigurata exclusiv din donatii particulare.
La 20 iunie 1997, in urma cu 15 ani, la Sighetu Marmatiei se inaugura Memorialul Victimelor Comunismului si la Rezistentei. La doar un an de la deschidere, Consiliul Europei a declarat Memorialul de la Sighet printre principalele locuri de pastrare a memoriei continentului, alaturi de Memorialul de la Auschwitz si Memorialul Pacii din Normandia.
„A fost si este cea mai importanta victorie a societatii civile. Ea a capatat reputatia de a fi printre primele trei institutii din Europa care cultiva memoria istorica recenta. A fost prima institutie de recuperare a memoriei in fostele tari comuniste”, a mentionat Gheorghe Mihai Birlea, coinitiator al Memorialului de la Sighet
Complexul de la Sighet este format din cimitirul Cearda si din fosta inchisoare de drept comun construita, in anul 1897, de autoritatile austro-ungare si transformata dupa 1948 in loc de detentie si exterminare a oponentilor regimului comunist. in doar sapte ani, au murit peste un sfert din detinutii politici inchisi in penitenciarul din Sighet, cunoscut sub numele de cod „Colonia Dunarea”. Printre putinii care au supravietuit inchisorilor comuniste, cativa veterani din Maramuresul istoric n-au uitat nici acum, dupa 60 de ani, torturile la care au fost supusi.
„Noua ni s-a tras din 1945, cand Odoviciuc a vrut sa alipeasca Maramuresul istoric la Uniunea Sovietica. De acolo am devenit dusmanii poporului. Vreo patru ani si jumatate am fost fugar prin muntii tiblesului, iar in ’53 m-au prins, m-au arestat. Apararea a fost… asa, ca-a procesul lui Ceausescu, de fatada. Am stat in inchisoare din august ’48 si pana in iunie ’64. Propriu-zis, noi eram tinuti acolo… sa murim prin infometare”, povesteste Vasile Tivadar, condamnat la 20 de ani de munca silnica.
„Care n-am fost de acord cu comunistii, ne-or arestat! M-o condamnat Tribunalul Militar Oradea la munca silnica, in ’52… Dracu’ sa-i duca de rusi! Nu le doresc nici la dusmanii mei sa treaca ce-o trecut peste noi. O fo’ moarte de om! Bataie si foame…”, rememoreaza ieudeanul Vasile Chindris, condamnat la 24 de ani de munca silnica.
Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei din Sighetu Marmatiei urmareste reconstituirea si pastrarea memoriei poporului roman, caruia timp de jumatate de secol, in regimul comunist, i s-a indus in constiinta o istorie falsa.
Sursa: Catalin Vischi
– Servicii de creare site web
