Mărțișorul – simbol al primăverii și al renașterii

Ziua de 1 martie a fiecărui an, prima zi a primăverii, reprezintă pentru români și Ziua mărțișorului, un obicei străvechi, moștenit încă de pe vremea dacilor. În această zi se oferă binecunoscutul mărțișor fetelor și femeilor, care este format dintr-un obiect artizanal și un șnur împletit în alb și roșu, care simbolizează renașterea naturii odată cu sosirea primăverii.

La început, mărțișorul era format dintr-un șnur bicolor, alb și negru, roșul începând să fie folosit doar prin secolele XVIII-XIX. În provincia Dacia, șnurul împletit era prins de o monedă și purtat de fetele tinere, de femei, dar și de copii, pentru a atrage norocul, până înflorea primul copac. Pe teritoriul țării noastre au fost descoperite pietricele vopsite în alb și roșu, care datează de 8000 de ani. Albul reprezintă puritatea apei și înțelepciunea bărbatului, iar roșul femeia, viața, sângele.

Unii cercetători susțin caracterul latin al acestei sărbători, mărțișorul apărând în Imperiul Roman, în ziua Anului Nou, sărbătorită în prima zi de Marte, considerat zeul vegetației și al războiului.

Legenda spune că firul alb cu roșu ar fi fost tors de Baba Dochia, pe când urca la munte cu oile, pentru a număra zilele, firul alb reprezentând zilele, iar cel negru nopțile. Dorind să-și pedepsească nora, Baba Dochia a trimis-o la râu, să spele un ghem de lână neagră până se va albi. Din cauza frigului, bietei tinere i-au crăpat mâinile, iar sângele a colorat firul în roșu.

Primele zile ale lunii martie, în tradiția populară românească sunt numite și Babe, existând obiceiul ca fiecare om să-și aleagă, înainte de 1 martie, câte o zi, o „babă”, pentru a ști cum îi va fi anul respectiv, în funcție de vremea din acea zi. Dacă în ziua respectivă vremea va fi frumoasă, însorită, persoana va avea un an minunat. În caz contrar, dacă vremea va fi urâtă, rece și ploioasă, persoana va avea un an prost. Zilele Babei încep pe 1 martie și se încheie pe 9 martie, când se crede că trebuie să vină căldura și moșii.

În tradiția populară românească există o sumedenie de obiceiuri și tradiții legate de primele zile ale lunii martie.

Astfel, în Transilvania, mărțișoarele sunt legate și la gâtul animalelor sau la uși pentru a îndepărta duhurile rele. În unele zone din Moldova, fetele confecționează mărțișoare, pe care le oferă apoi băieților, care le întorc cadoul pe 8 martie. În Dobrogea, mărțișorul este păstrat până la sosirea cocorilor, apoi aruncat în aer, pentru a aduce fericire. Fetele din Banat se spală pe față cu zăpadă topită, în 1 martie, pentru a fi iubite.

În zilele noastre, deși s-au pierdut unele tradiții legate de Mărțișor, s-a păstrat obiceiul, pe întreg teritoriul țării, ca bărbații să ofere acest simbol al primăverii fetelor și femeilor, în semn de prețuire. Obiceiuri asemănătoare sunt întâlnite și pe teritoriul Bulgariei, Macedoniei și Albaniei.