Aparitia pe aceste meleaguri a acestei plante exotice — smochinul — isi are originile undeva, in vremurile de demult. Comunitatea sarba din Clisura Dunarii este atestata documentar acum 900 de ani.
Cu actuala sa pozitie, localitatea a aparut pentru prima oara pe o harta din anul 1723, cand autoritatile austriece au amenajat prin Cataractele Dunarii un canal navigabil. Se spune ca din antichitate navigatorii isi pregateau aici ambarcatiunile si luau cu simbrie un ”lup de fluviu” pentru a-i trece prin Cazane, unde, dupa fiecare val, pandea o primejdie.
De numele acestora este legata si aparitia in aceasta zona a smochinului. De atunci, se crede, majoritatea locuitorilor traiesc, in special, din prelucrarea smochinelor, aici existand cea mai mare plantatie de smochin din tara, cu aproximativ 3.000 de asemenea arbusti.
In folclorul regiunii transfrontaliere circula si o gluma, nu se stie insa cat adevar sau cata legenda contine ea: svinitenii si-au pastrat graiul vechi tocmai datorita tuicii de smochina, cica atat de delicioasa si parfumata este incat, bauta fara masura, te impiedica sa mai vorbesti, adica sa-ti diversifici sau modernizezi vocabularul.
”Datorita tuicii din smochina comuna noastra a devenit celebra. Suntem cunoscuti peste mari si tari cu acest elixir care l-a facut si pe Hercule, plecat pe Dunare in cautarea lanii de aur, sa poposeasca mai mult timp intr-o corabie ancorata la marginea fluviului, cam in locul unde, dupa mii de ani, a fost construita biserica noastra”, povesteste primarul Nicolae Curici, el insusi un producator renumit de tuica.
El spune ca, pentru a obtine aceasta bautura cu calitati curative deosebite, ea fiind utilizata chiar si de suferinzii de boli de inima si stomac, fructele se culeg cand sunt rascoapte, adica ti se adancesc unghiile in ele, si se pun in butoaie de lemn.
”Inainte de a aseza capacul la acestea se pune un strat din foi de hrean peste care se pune nisip, smochinele sa nu intre in contact cu aerul. Se tin sapte zile la macerat, dupa care se scot la cazanul de facut rachiu si se fierb la foc domol aproape o ora”, ne explica primarul din Svinita.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
