Legile Justiţiei. Iohannis sesizează CCR pe Legea 304/2004 privind organizarea judiciară

Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat, vineri, CCR în legătură cu neconstituţionalitatea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, care face parte din pachetul celor trei legi ale justiţiei, informează Administraţia Prezidenţială.

„Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, în forma ajunsă la promulgare după deferirea ei de trei ori Curţii Constituţionale şi reexaminarea de către Parlament pentru a fi pusă de acord cu deciziile de neconstituţionalitate adoptate de jurisdicţia constituţională, încă mai conţine unele prevederi neconstituţionale. Astfel, prin conţinutul normativ, unele dintre prevederile legii menţionate încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi alin. (5), ale art. 11, ale art. 16 alin. (1), ale art. 26, ale 61 alin. (1), ale art. 69, ale art. 124 alin. (3), ale art. 125 alin. (2), art. 133 alin. (1), ale art. 132 alin. (1), ale art. 134 alin. (2) şi alin. (4), precum şi pe cele ale art. 147 alin. (2) din Constituţie, pentru argumentele expuse în cele ce urmează”, se arată într-un comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale remis MEDIAFAX.

Primul argument al şefului statului pentru cererea trimisă la Curtea Constituţională se referă la un posibil paralelism între o prevedere a Legii menţionate şi un text din Constituţie.

„Primul punct din legea dedusă controlului de constituţionalitate modifică art. 1 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 stabilind că «Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.» Această dispoziţie nou introdusă este o reproducere ad litteram a art. 126 alin. (1) din Constituţie, ceea ce reprezintă un paralelism legislativ. Normele de tehnică legislativă, la art. 16 din Legea nr. 24/2000, menţionează următoarele: „(1) În procesul de legiferare este interzisă instituirea aceloraşi reglementări în mai multe articole sau alineate din acelaşi act normativ ori în două sau mai multe acte normative. Pentru sublinierea unor conexiuni legislative se utilizează norma de trimitere. (…) (4) Într-un act normativ emis pe baza şi în executarea altui act normativ de nivel superior nu se utilizează reproducerea unor dispoziţii din actul superior, fiind recomandabilă numai indicarea textelor de referinţă. În asemenea cazuri preluarea unor norme în actul inferior poate fi făcută numai pentru dezvoltarea ori detalierea soluţiilor din actul de bază”, se arată în textul sesizării transmise de Preşedinţie.