Forma finala a acestui act normativ a fost adoptata de Cabinetul Boc dupa o sedinta incheiata in noaptea de miercuri spre joi, in care a analizat amendamentele depuse de parlamentari.
Senatorii si deputatii au transmis 1.224 de amendamente. Cele mai multe propuneri de modificare a proiectului initiat de Guvern au venit din partea parlamentarilor puterii – 750 de amendamente de la PDL, 57 de la UDMR si 18 de la independenti.
Parlamentarii PSD+PC au trimis Guvernului 278 de amendamente, iar cei de la PNL 121.
La finalul sedintei de Guvern, ministrul Educatiei, Daniel Funeriu, a afirmat ca au fost adoptate amendamente propuse de parlamentari ai arcului guvernamental, senatori si deputati ai opozitiei, precum si de Comisia de Educatie din Senat, care este transpartinica.
Potrivit ministrului, elementele esentiale cuprinse in noua lege a Educatiei Nationale sunt intarirea competentelor invatamantului profesional, consolidarea eticii in universitati ca un prim pas spre recredibilizarea invatamantului romanesc, promovarea tinerilor in sistemul de invatamant universitar, depolitizarea invatamantului si aducerea scolii cat mai aproape de comunitate prin masuri reale de descentralizare.
Daniel Funeriu sustine ca proiectul legii Educatiei prevede o optimizare a resurselor in tot ceea ce inseamna reteaua scolara, iar acest lucru poate fi facut si prin comasarea unor unitati de invatamant.
De asemenea, a fost relaxat regimul instituit in proiectul initial, potrivit caruia membrii de partid nu puteau fi directori de scoli si licee. Printr-un amendament, s-a stabilit ca directorii sa nu ocupe functii de conducere in partide.
In privinta universitatilor, a fost extinsa interdictia ocuparii unor functii de conducere in institutiile de invatamant superior de catre persoane care au relatii de rudenie de pana la gradul trei.
Potrivit proiectului, se prevad doua modalitati de alegere a rectorului in universitati. Primul prevede alegerea de catre toate cadrele didactice si toti cercetatorii titulari din universitate, printr-un vot direct, secret, al tuturor cadrelor didactice si cercetatorilor titulari din universitate. Un al doilea mod de alegere a rectorului este desemnarea de catre Senatul universitar a unei comisii formate din 50% membri interni, din universitate, si 50% membri externi, dintre membrii interni facand parte si studentii. in acest model, aceasta comisie selecteaza rectorul, a explicat ministrul.
Social-democratii vor sa ceara joi, in sedinta Birourilor Permanente reunite ale Parlamentului, amanarea asumarii raspunderii Executivului asupra legii Educatiei pana la decizia Curtii Constitutionale privind constitutionalitatea acestei proceduri de adoptare a unui astfel de act normativ.
Prin asumarea raspunderii legea se considera adoptata, fara a mai fi dezbatuta de legislativ, daca in termen de trei zile nu se depune motiune de cenzura.
Daca se depune motiune de cenzura si este respinsa, legea este de asemenea adoptata.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
