ISTORIE – Coiful celtic de la Ciumesti, exponatul lunii decembrie la Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie

Exponatul acestei luni la Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Maramures este un coif, fiind vorba de Coiful celtic de la Ciumesti. Acesta face parte dintr-un mormant, unic in lume, cunoscut azi sub numele de “mormantul cu coif de la Ciumesti”. Mormantul a fost descoperit intamplator in data de 10 august 1961, cu ocazia nivelarii unei dune de nisip in vederea ridicarii unei ferme de stat (CAP), intr-o groapa care avea o forma circulara (cu diametrul de 1,2-1,5 m). Piesele descoperite in acel an au ajuns la Muzeul Regional Baia Mare (azi Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Maramures): coiful din fier cu pasarea din bronz, o pereche de cnemide din bronz (aparatori de tibie), un varf de lance din fier si o camasa de zale, tot din fier.

In anul 1973 au mai fost recuperate o centura de fier cu paftaua in forma de lance, resortul unei fibule din fier, alte fragmente din camasa de zale, un fragment de la obrazarul coifului din fier si doua vase ceramice. Unele piese prezentau urme de ardere, iar in groapa mormantului se aflau si oase calcinate. In anul 1984 a fost publicata si o zabala din fier, provenind de pe teritoriul necropolei, fara a avea certitudinea ca ar apartine mormantului.

Coiful, unic in lume, apartine tipului cu calota intarita si prevazuta pe partile laterale cu aplici triunghiulare prinse cu nituri cu capete semisferice. De aplici erau atarnate cu balamale protectiile de obraz (mobile) avand aceeasi forma triunghiulara si decorate cu butoni semisferici asemanatori niturilor de pe calota. Aceste tipuri de coifuri reprezinta o creatie a celtilor din regiunea bazinului carpatic. Dar ceea ce deosebeste coiful de la Ciumesti de restul exemplarelor incadrate in acelasi tip este pasarea de parada, confectionata din bronz, fixata pe calota. Prezinta unele urme de reparatii, cum ar fi una dintre aripile pasarii care a fost inlocuita la un moment dat cu o piesa din aliaj de bronz de alta calitate decat cel folosit initial. Aripile erau mobile, prinse cu balamale de corpul pasarii si se miscau in timpul deplasarii.

Istoricul antic Diodorus din Sicilia a consemnat faptul ca unii dintre gali poarta coifuri impodobite pe calota cu coarne sau reprezentari de pasari sau animale, fapt confirmat si de imaginile de pe cazanul din bronz descoperit la Gundestrup (Danemarca).

Sursa: eMM.ro