Impozitarea cu 85% a pensiilor speciale este neconstituțională, a decis CCR

Curtea Constituțională (CCR) a decis marți, cu unanimitate că impozitarea cu 85% a pensiilor speciale mai mari de 7.000 de lei este neconstituțională, au declarat surse din cadrul CCR pentru G4Media.ro.

Potrivit acestora, obiecția de neconstituționalitate a fost admisă în totalitate, iar legea a fost declarată neconstituțională în ansamblul ei.

”S-au constatat încălcări flagrante la modul în care s-a stabilit suprataxarea pensiilor speciale”, au explicat sursele citate pentru G4Media.ro.

Săptămâna trecută, Curtea amânase pentru a patra oară o decizie în această speță, tergiversată încă din luna iulie.

Potrivit surselor G4Media.ro, judecător raportor în acest caz a fost fostul șef al Secției Speciale de anchetare a magistraților, Gheorghe Stan.

Camera Deputaților a adoptat pe 17 iunie, în calitate de for decizional, legea care prevede impozitarea tuturor pensiilor speciale mai mari de 7.000 de lei cu până la 85%, inclusiv cele ale magistraților, militarilor și polițiștilor.

Potrivit legii, „pensiile cu valoare de până la 2.000 de lei inclusiv nu se impozitează, cele cuprinse între 2.000 şi 7.000 se impozitează cu 10%, iar pensiile cu o valoare de peste 7.001 lei se impozitează cu 85%, pentru ceea ce depăşeşte suma de 7.001 lei”.

Astfel, actul normativ prevede impozitarea tuturor pensiilor speciale, după cum urmează:

pensia de serviciu prevăzută de Legea nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
pensia de serviciu prevăzută de Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
pensia de serviciu prevăzută de Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
pensia de serviciu prevăzută de Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare;
pensia de serviciu prevăzută de Legea nr.7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
indemnizaţia pentru limită de vârstă prevăzută de Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
pensia de serviciu prevăzută de Legea nr.223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, cu modificările şi completările ulterioare;
pensia de serviciu prevăzută de Legea nr.216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, cu modificările ulterioare;
pensii militare prevăzute de Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare (militari, polițiști, jandarmi, agenți din penitenciare, servicii secrete);
indemnizaţia pentru limită de vârstă prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, cu completările ulterioare (primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de Consilii județene);
indemnizaţia lunară acordată persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român prevăzută de Legea nr.406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român, cu modificările și completările ulterioare.
Sesizările împotriva acestei legi au fost depuse la CCR de către Avocatul Poporului și de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Prima dezbatere pe această speță a avut loc pe 14 iulie, cea de-a doua pe 30 septembrie, a treia pe data de 4 noiembrie, iar cea de-a patra – pe 8 decembrie.