GRAMATICA ONLINE – CUM E CORECT – “Deservire ireprosabila” sau “servire ireprosabila”?

O pretinsa greseala privind folosirea termenilor “a deservi” si “deservire”, ce a atras dupa sine indignarea unor vorbitori/cititori a fost observata, inca de acum o jumatate de secol, de lingvistul Alexandru Graur. Tema a fost reluata de Rodica Zafiu, profesor in cadrul catedrei de Limba Romana a Facultatii de Litere a Universitatii din Bucuresti, care a observat ca revolta impotriva presupusei erori apare si astazi in randul internautilor, pe bloguri sau forumuri, unde, prin diverse comentarii, sunt condamnate formulari de tipul „policlinica ce deserveste aceasta zona”; „deservirea clientilor”; „deservire ireprosabila” etc.

Specialistii explica, insa, ca termenii “a deservi” si “deservire” provin din frantuzescul “desservir”, unde apare cu trei sensuri, adica a) a asigura un serviciu b) a strange masa, a debarasa si c) a dauna, a aduce prejudicii (Tresor de la langue francaise informatise – TLFI).

In romana, “a deservi” si-a pastrat din limba de provenienta doua sensuri (a si c) aproape opuse, fapt ce i-a determinat pe lingvisti sa-l considere un caz de omonimie. Asadar, potrivit DEX, “a deservi” are intelesul de: “a face cuiva un rau serviciu, a actiona in dauna cuiva, a nu servi cum trebuie” si “a presta un serviciu in folos public, a servi o colectivitate, a avea in grija supravegherea si dirijarea functionarii unei masini”.

“Asemenea polarizari ale sensurilor unor omonime pot crea si confuzii, ambiguitati involuntare sau echivocuri voite, ca in enuntul «Serviciile secrete romanesti au deservit puterea politica»”, noteaza Rodica Zafiu in articolul “Pacatele Limbii: Deservire”

Cu sens negativ, insa, cuvantul “deservire” apare foarte rar, in locul acestuia fiind folosit “deserviciu”. In schimb, cu intelesul pozitiv este utilizat de multa vreme (“farmacia deserveste intreaga populatie”, “autobuzul deserveste cartierul” etc).

In concluzie, vorbitorii trebuie sa tina cont de dublul sens, respectiv omonimia, termenilor “a deservi”, “deservire”, pentru a nu cadea prada “capcanelor limbii romane”, cum le numea reputatul lingvist Alexandru Graur.
Sursa: Monica Pop