Un artist „bio”, inspirat de povestea biblica a fructului interzis, cu care Eva l-a ispitit pe Adam in Gradina Edenului, doreste sa creeze o versiune proprie a Copacului Cunoasterii, injectand intr-un soi de mar, vechi de 4.000 de ani, un ADN ce contine o versiune codata a site-ului Wikipedia.
Potrivit dailymail.co.uk, Joe Davis, de la laboratorul de genetica al Universitatii Harvard, a creat o formula matematica pentru a introduce mai multe „straturi” de date in structura ADN-ului. El intentioneaza sa introduca o versiune decodata a renumitei enciclopedii online Wikipedia in ADN-ul unui soi de mar, vechi de 4.000 de ani, despre care spune ca ar fi cel mai apropiat din punct de vedere genetic de soiurile de mar care existau in epoca descrisa de povestea biblica.
Joe Davis, in varsta de 63 de ani, spune ca soiul de mar pe care il va crea se va numi „Malus ecclesia”. „Malus” este termenul latinesc pentru „mar”, dar si pentru „rau”, iar „ecclesia” este denumirea latineasca pentru „biserica”.
„Am inventat o metoda nu doar pentru a pune un singur strat de informatii sub o gena, ci multe straturi cu date – ca papusile Babuska. Fiecare molecula de ADN are disponibile trei pagini cu informatii. Acest lucru este posibil pentru ca ADN-ul poate fi reprezentat de trei numere diferite. Asadar, am creat acest cod genetic matematic care imi permite sa scriu trei straturi de informatii folosind cele trei numere, pe care le inserez in anumite zone din ADN”, a precizat Joe Davis.
Tinand cont de dimensiunile site-ului Wikipedia, Joe Davis si colaboratorii sau au decis sa codifice doar primele 50.000 de pagini ale enciclopediei online, ceea ce reprezinta 50% din cele mai vizitate pagini ale site-ului. Cantitatea de date introduse in ADN este de 350 de MB.
Joe Davis a explicat pentru The New Yorker ca genomul marului seamana cu o carte cu 750 de milioane de litere, alcatuite din cele patru litere ale ADN-ului – A, T, C si G.
Cuvintele din Wikipedia sunt „traduse” in aceste litere ale ADN-ului, folosind o metoda de codificare matematica, similara codului Morse, care comprima cuvintele intr-o litera singulara.
Dupa codificare, acele litere sunt introduse in mar folosind o bacterie care evolueaza si isi insereaza propriul genom prin peretii celulari ai fructului. Introducand aceste informatii in spatiile dintre ADN-ul marului, artistul britanic spune ca gustul si textura noului soi de mar nu vor fi afectate.
Primul proiect al lui Joe Davis, care a folosit o tehnica similara, a constat in inserarea cuvintelor filosofului grec Heraclit in interiorul genelor unei muste.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
