Oamenii de stiinta s-au adunat ca sa discute despre posibilitatea readucerii la viata a 24 de specii disparute. Cei care spera sa se plimbe in curand intr-un fel de Jurassic Park trebuie insa sa nu se entuziasmeze prea tare: cercetatorii nu se gandesc sa reinvie dinozaurii, al caror ADN este considerat prea vechi pentru a putea fi exploatat astfel, relateaza 7sur7.be.
La o conferinta organizata la Washington DC sub egida National Geographic, oamenii de stiinta participanti au alcatuit o lista du 24 de specii care s-ar putea reface, in functie de anumite criterii. Printre aceste animale se numara tigrul tasmanian sau quagga, specie de zebra originara din Africa de Sud din care ultimul exemplar a murit in captivitate, in 1883.
Printre criteriile luate in considerare figureaza daca este dorita recrearea unei specii, daca are o functie ecologica importanta si daca este apreciata de marele public. Cercetatorii au mai tinut cont de fezabilitate – daca esantioanele de ADN existente pot fi exploatate. Ultimul punct este capacitatea lumii actuale de a reintegra speciile recreate.
In editia sa lunara, National Geographic explica cum este posibila readucerea la viata a acestor specii: prelevand esantioane vechi de ADN si inserandu-le intr-un genom complet. Acesta este apoi injectat in celule embrionare cu propriul lor ADN. Potrivit Washington Post, acum zece ani, o echipa de cercetatori francezi si spanioli a readus la viata o capra salbatica disparuta, insa aceasta ar fi trait doar zece minute.
Proiectul ridica, ca intotdeauna, probleme etice si logistice, inclusiv felul in care cercetatorii vor obtine un esantion ADN utilizabil de la un animal disparut si daca acest experiment are vreun rost. Costul readucerii la viata difera in functie de specie, dar poate fi estimat la sute de mii de euro. Dorinta de a reinvia animale disparute a aparut ca urmare a proiectului Lazarus, in cadrul caruia oamenii de stiinta au recurs la clonare pentru a readuce la viata o broasca, prin implantarea unui nucleu de celule ‘moarte’ intr-o alta specie de broaste.
Cateva oua au inceput spontan sa se divida si sa creasca, formand un mic bulgare de celule vii. Chiar daca niciunul din embrioni nu a trait decat cateva zile, testele genetice au confirmat ca celulele create contin materialul genetic al broastei disparute acum peste 30 de ani.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
