Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat miercuri motivarea Deciziei nr. 393 din 29 aprilie 2026, prin care a declarat neconstituțională legea ce ar fi obligat echipele din sporturile colective să folosească minimum 40% sportivi români.
Judecătorii constituționali au stabilit că măsura reprezintă o discriminare directă pe criteriul cetățeniei și un obstacol în calea liberei circulații a lucrătorilor în Uniunea Europeană.
Decizia fusese pronunțată la 29 aprilie, în urma unei sesizări formulate de Președintele României, iar acum CCR a publicat argumentele care au stat la baza soluției.
Legea prevedea ca sportivii români, la nivel de seniori și tineret, să reprezinte cel puțin 40% dintre jucătorii care pot evolua pe teren în cursul unui meci, pentru fiecare echipă. Nerespectarea obligației urma să fie sancționată cu amendă între 500.000 și un milion de lei.
Curtea afirmă, într-un considerent cu implicații dincolo de domeniul sportului, că dreptul la muncă trebuie interpretat într-o perspectivă mai largă, în contextul apartenenței României la Uniunea Europeană.
În această logică, CCR precizează că motivelor de discriminare prevăzute în Constituție li se adaugă, atunci când este vorba despre cetățeni ai unui stat membru UE, și cel referitor la „cetățenie ori naționalitate”.
Sportivii profesioniști sunt „lucrători” în sensul dreptului european
CCR analizează apoi dacă sportivii vizați de lege intră în categoria lucrătorilor protejați de art. 45 TFUE. Curtea invocă jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, inclusiv cauza Bosman, și arată că fotbaliștii profesioniști sunt lucrători în sensul dreptului european, activitatea remunerată a sportivilor fiind o activitate economică.
„Orice reglementare referitoare la limitarea sau restricția libertății de circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii Europene prin stabilirea unei cote de participare a resortisanților naționali la competițiile sportive, la sporturile de echipă, se subsumează cadrului normativ principial referitor la libera circulație a lucrătorilor”, argumentează CCR.
CCR constată că nu este vorba doar despre o restricție indirectă, ci despre o discriminare directă, deoarece criteriul utilizat de Parlament este chiar cetățenia.
CCR explică faptul că tratamentul diferențiat constă tocmai în rezervarea unui procent minim de 40% sportivilor români și este realizat „pe criteriul de cetățenie” între lucrători care se află în situații comparabile.
Promovarea „talentelor autohtone” nu justifică discriminarea
Inițiatorii legii susținuseră că măsura urmărea refacerea „conexiunii identitare esențiale între comunitate și echipa sportivă care o reprezintă” și promovarea talentelor românești.
Expunerea de motive invocată de CCR susținea, între altele, că „echipa orașului sau a comunei nu poate rămâne așa doar cu numele” și că proiectul urmărea să ofere „o oportunitate pentru tinerele talente românești de a se afirma și de a se desăvârși în competițiile naționale”.
Judecătorii constituționali constată însă că aceste argumente nu se încadrează în excepțiile care permit restrângerea liberei circulații.
Curtea merge mai departe și constată că nici din perspectiva proporționalității cota de 40% nu poate fi justificată.
„Niciunul dintre motivele expuse de inițiatorii legii nu se încadrează în excepțiile prevăzute la art.45 alin.(3) din TFUE, ca fiind un posibil scop legitim pentru limitarea liberei circulații a lucrătorilor statelor membre”, se arată în motivare.
CCR afirmă expres că „introducerea cotei de 40% de sportivi de performanță cetățeni români nu constituie o măsură adecvată și necesară pentru atingerea scopurilor enumerate de inițiatorii propunerii legislative”.
Curtea Constituțională nu desființează prin această decizie hotărârea ÎCCJ, însă arată explicit că argumentul juridic folosit de instanța supremă nu poate susține constituționalitatea noii legi.
CCR: Legea creează un obstacol în calea liberei circulații
În concluzia analizei, judecătorii constituționali constată că obligativitatea unui procent de sportivi români reduce posibilitatea cetățenilor altor state membre UE de a fi incluși în echipele participante la competițiile naționale.
Măsura „creează un dezavantaj pentru aceștia și un obstacol în exercițiul dreptului la liberă circulație de care se bucură în cadrul Uniunii Europene”, arată CCR.
După ce a stabilit că regula de 40% este neconstituțională, Curtea a constatat că toate celelalte prevederi ale legii, inclusiv sancțiunea de până la un milion de lei, sunt într-o „strânsă legătură” cu obligația principală și nu pot fi disociate de aceasta.
În consecință, CCR a declarat neconstituțională întreaga lege, nu numai articolul care instituia cota de 40%.
Grigore Ciascai
– Servicii de creare site web
