 |
 |
Specialistii in hidrologie au finalizat evaluarea tehnica a barajului amplasat pe raul Vaser si a comunicat Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta Maramures masurile care trebuie luate, in regim de urgenta, pentru punerea in siguranta a acestui obiectiv. In caz contrar, sterilul minier depus in mai multe straturi pe fundul barajului ar putea sa se scurga in raul Viseu, a mentionat pentru eMaramures.ro seful Biroului tehnic al Directiei Silvice Maramures, Vasile Cheta.
In urma evaluarii situatiei de risc in care se afla barajul de la Macarlau, specialistii in hidrologie au comunicat Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta (CJSU) Maramures masurile care trebuie luate pentru evitarea poluari raului Viseu cu steril minier.
Evaluarea a fost realizata de catre expertii Costica Sofronie si Stelian Ivascu si a relevat faptul ca barajul Macarlau de pe raul Vaser se afla intr-o situatie de degradare continua, iar in conditii de viituri, din cauza faptului ca golirile sunt blocate, exista un grad mare de risc sa cedeze.
In cazul in care barajul ar ceda, principalul pericol, dupa cum a precizat pentru eMaramures.ro seful Biroului tehnic al Directiei Silvice Maramures, Vasile Cheta, consta in faptul ca depunerile, in care exista si mai multe straturi de steril minier, s-ar deversa in raul Viseu, poluandu-l.
”In perioada unei viituri, distrugerea barajului va antrena o parte din materialul care il colmateaza, iar depunerile de material aluvionar si material lemnos, suprapus cu cele existente pe Valea Vaserului, poate duce la formarea de blocaje pe anumite tronsoane ale raului Vaser, cu pericol de mare de inundatii”, a explicat si presedintele CJSU Maramures, prefectul Sandu Pocol.
Reprezentantii prefecturii au aratat pericol de poluare cu steril nu exista, pentru ca pe acesta nu s-au depozitat reziduri provenite din exploatarea miniera. De asemenea, acestia au mai aratat ca, potrivit aprecierilor specialistilor SGA Maramures, in cazul ruperii barajului s-ar produce o viitura care s-ar propaga cu 200 mc si ar pune in pericol cetatenii si gospodariile de pe valea Vaserului. „Nu ar ajunge in orasul Viseu de Sus, dar i-ar putea afecta pe cei care stau in aval de baraj, pe Valea Vaserului”, a declarat Dan Buca, purtator de cuvant al Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta.
Conform evaluarii, viiturile trecute au degradat mai multe componente ale barajului Macarlau (disipatorul de energie, descarcatorul de suprafata, contrafortii, puturile de acces la vane si grinda longitudinala de sprijin a piciorului contrafortilor).
De asemenea, in conditii de viitura, lemnele din cuveta lacului pot bloca descarcatorul de ape mari, iar golirile de fund ale barajului sunt deja blocate si echipamentele hidromecanice de la goliri sunt nefunctionale.
Pentru reducerea riscului de cedare a barajului, specialistii au recomandat curatarea materialului lemos aflat in amonte de baraj, decolmatarea prizelor golirilor de fund si deschiderea vanelor amplasate pe goliri.
CJSU Maramures a anuntat ca Administratia Bazinala a Apelor Somes-Tisa va solicita Ministerului Mediului si Padurilor includerea barajului Macarlau in registrul barajelor si va initia atribuirea acestuia unui administrator, in prezent barajul fiind al… nimanui. Prefectul Pocol a mentionat ca dupa ce barajul va avea administrator se poate face un parteneriat public-privat si sa se amenajeze pentru a fi redat circuitului turistic.
Constructia barajului de la Macarlau a inceput in 1780, cu colonistii din zona Bavariei. Primul dig a fost terminat in 1784, in stavilarul de acolo fiind adunate lemnele taiate de butinari. Apoi, acestea erau formate in plute si erau transportate pe Vaser si, mai departe, pe Tisa.
La inceputul secolului al XX, barajul devenise loc de promenada, se faceau plimbari cu barca, iar la jumatatea secolului trecut se pescuia – in amonte, raul a fost populat cu lipan, specia gasind conditii bune de dezvoltare.
Sursa: Catalin Vischi
– Servicii de creare site web
