 |
 |
Vezi GALERIE FOTO
Arsita a revenit in forta. Rasarit de foc la ora 6,40, admirat undeva intre Somcuta Mare-Valea Chioarului. Doar 16 grade C in Ileanda, pe valea Somesului, la ora 7,30 si 24 C dincolo de Poiana Blenchii, in Cheile Babei. Arici, pui de vulpe, godaci de mistreti nauciti de sete si nocturn facuti terci de autovehiculele circuland in tromba.
Splendida panorama de pe Dealul Mesteacan inspre vatra satului Rastoci si Somes. Impresionanta silueta bisericii evanghelice din Ileanda, monument istoric, deocamdata doar cu sarpanta recent restaurata.
Se anunta o zi torida
Zona colinara, specifica Podisului Transilvan, acum sufera teribil dupa vara fierbinte si deosebit de secetoasa. Cicori, nalbe mari, picturale, inguste, aliniamente de floarea-soarelui, mici palcuri aurii, dulceag inmiresmate, de sanziene, rare margarete… flancand subzistentialele holde cultivate cu porumb, cartofi, trifoi ori lucerna.
Tot mai putine, frumoase, case salajene traditionale cu sarpante de tigla patinata de vremi si cu prispele umbrite de vita de vie. Clai, clinceri cu fan ocru bej ori otava uscata pe picioare, de-abia cosita.
Cirezi de vite, din ce in ce mai rari bivoli. Mici turme de oi si capre, una rasfirata pe calcarele aride ale Cheilor Babei, mai apoi printre fostele, celebre, cuptoare pentru ars var, doar doua dintre acestea mai sunt azi functionale si aleatoriu utilizate de catre cei din Baba. Pastori, copii ori adolescenti romi sunt inconjurati de numerosi caini, unii negri, latosi, metisi din rasa Puli, excelenti adunatori-conducatori de turme, printre ei si cate un Ciobanesc mioritic sau Carpatin.
Vai secate
Abia mai susura un firicel lanced de apa invadat de verzi alge pe valea Babei. Ca niciodata in alti ani a secat vestitul izvor din flancul drept al Cheilor Babei, neaos botezat de localnici P…a babei datorita aspectului despicaturii calcarelor in baza versantului vertical, sur. Cheile Babei sunt poluate cu PET-uri, ambalaje, gunoaie, indeosebi in zona parcarii cu obelisc-indicatoare limita de jud. Salaj-Maramures.
Soarele abia a apucat sa mangaie crestetul versantului drept al finalului Valcelei Dracului, afluent mal geografic stang al vaii Babei (Valea Cheilor) , mai mereu sec, cu talvegul bolovanos la final, stancos compact, cu praguri. Atrage atentia o mare cascada, inalta de cca 3,5 m, inclinata la 45-50 grade, putin in amonte de ea una mai lunga, in trepte, cu doar vreo 2,5-3 m diferenta de nivel.
Un frumos perete la stanga Valcelei Dracului se afla in dreptul primei cascade, seaca acum, cu certitudine impresionanta si violenta ca un nebunatec torent dupa averse si topirea zapezii.
Un mult mai modest perete calcaros stratificat se iveste in dreapta. In rest paducei, porumbari, macesi cu fructele aproape coapte, dovada a iminentei instalari premature a toamnei, scaieti, lumanarici galben-citrin, cicori trecande, multa menta salbatica cu frunzele rasucite de seceta.
Urmeaza o scurta, frumoasa, zona cu aspect de canion. Acolo se remarca marcajul patrat rosu cu alb, specific delimitarii ariilor naturale protejate. Carpinis intercalat cu faget pe versanti, curpeni cu alb-matasos-argintii pamatufuri sunt pline de minusculele lor seminte. Si liniste complementata intens de inconfundabilul iz iute al dejectiilor de oi si capre.
Valceaua Dracului are in jur de 1 km lungime, fiind aproximativ orientata de la E la V, spre confluenta cu valea Babei. Zona in care vaiuga trece prin padurea de foioase iese intr-un vast amfiteatru colinar cu pajiste utilizata pastoral. Amfiteatrul este inconjurat de padurea de foioase al carei frunzis a inceput deja sa se pasteleze cald, autumnal.
Inainte de-a prospecta acest scurt dar incitant traseu imi imaginasem ca Valceaua Dracului isi are obarsia intr-un fel de cerdac calcaros si nicidecum intr-unul cu aspect colinar, de podis transilvan pasunabil.
Panorame…
Acest lucru nu-i diminueaza insa defel frumusetea si salbaticia. De mentionat ca de la obarsia Valcelei Dracului se poate accede spre NV-V ori spre S-SV-V deasupra stancariillor Cheilor Babei traversand in prima parte o zona silvatica ingusta. Efortul este rasplatit prin sansele de panoramare vasta catre vetrele satelor Baba-Draghia-Coroieni, respectiv spre Poiana Blenchii-Galgau.
Deoarece in perioada 16-26 08 in Dealu Mare (com. Coroieni), adica aproape de Cheile Babei dar ceva mai spre NE , era in curs de desfasurare Tabara de Arte Tara Lapusului, mi-am spus ca merita sa aflu ce s-a mai petrecut intre timp.
La Tabara de Arte din Tara Lapusului
La manifestarea culturala participa peste o suta de invitati, ca niciodata-n editiile organizate anii trecuti aici sau in Dealul Corbului-Preluca. Organizarea este impecabila, afirma cei cazati (in marea majoritate) in corturi, pana si efectele secetei-criza apei menajere fiind ingenios rezolvata cu ajutorul unei autocisterne.
Sezatorile de cu seara si mai ales nocturne sunt organizate ad hoc langa focul de tabara, pasionatii de arta dramatica, folc, folclor autentic, ceramica, incepand cu cei mai mici, se puteau desfasura-n voie.
Si fiindca arta trece prin…stomac, socacitele au fost din nou laudate pentru straduinta si inventivitate. Doar prunii incarcati de bogat rod, ca si merii si perii, s-au mai despovarat peste saptamana, dar nu-i de mirare pe o nebuna de-a dreptul caldura si plecand de la premisa ca-n Dealul Mare totul e cu adevarat eco si bio.
Semne autumnale
Coroanele cornilor, sangerilor, ciresilor si ale perilor se schimba treptat in galben auriu, portocaliu si-apoi in sangeriu autumnal. Nici padurea nu se lasa mai prejos, lasand vederii pal-nobile pasteluri in tonuri de verde, galben si auriu.
Doar aerul pare nemiscat iar la ora 11 in Dealul Mare erau 32 C. Am luat-o spre Coroieni si Valenii Lapusului, oprind acolo pentru a imortaliza inca o data impresionanta silueta argintie a bisericii de lemn, monument istoric, de-aceasta data cu un trist prim-plan de bolovani si moloz ramas ca un efemer martor a ceea ce pana curand fusese un grajd si o traditionala sura.
Am mai admirat o casa lapuseana cu tarnat cu stlpi de stejar, impresionanta prin extraordinara-i gradina de flori si vizavi, o alta casa cu grajd si sura precedata de o ingusta holda de porumb mistuita de soare ( valea nabadaioasa primavara si dupa ploi torentiale fiind recent indiguita).
Drumul din Valenii Lapusului spre cariera de calcar si-n continuare spre Razoare-TarguLapus, inafara dolinelor si ponoarelor (transformate in depozite de gunoaie de tot felul) din pajistea stearpa, folosita de ciurdele de vaci si bivoli mai degraba pentru plimbare decat pentru pascut, nu mai ofera ceva deosebit (exceptand privelistea spre vatra NV a satului Razoare si mai departe spre Groape si Culmea Preluca), arhitectura lapuseana traditionala disparand in deceniile din urma.
Peisajul devine incantator si alert insa suind pe langa Borcut-Cufoaia Dealul Pietris, continuand apoi spre Cernesti-Copalnic Manastur-Baia Mare.
Foto: Cheile Babei, Tara Lapusului (c) Lucian Petru Goja
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
