 |
 |
Vezi GALERIE FOTO
Se pleaca spre Cavnic, Barsana, Moisei. Drum cu gropi, imprevizibile canale-traversari, numai bune de rupt suspensia, directia… In rest, Maramuresul impresioneaza prin pitoresc, verdele proaspat, terasari, fanate pline de clenceri si jirezi cu fan. Cosaul este poluat menajer, iar Iza umflata, lutoasa. Tufele de iasomie si soc sunt in floare, chiar si salcamii roz din Borsa.
Toroiaga, Lucaciasa, Galiu, ca si varful Pietrosul Rodnei si Cearcanu de altfel sunt in neguri. In Borsa e circulatie mare si animatie. Case noi, vile, pensiuni, moteluri, totul intr-un stil tiganesc, haotic, agresiv vizual, in comparatie cu acel indescriptibil aer montan molcom- patriarhal de odinioara, cu iz tirolez, datorat superbelor siluete alpine de peste raul Viseu, de la Pietrosul Rodnei cu nordicele sale zanoage marcate de firave pete de nea, la Piatra Alba, varfurile Repedea, Cormaia, Fetei, Puzdre…
Tentante si pline de inubliabile amintiri sunt vaile Repedea si Negoiescu de-atatea ori accesate spre/dinspre traseele alpine rodneene din flancul nordic al masivului.
Covoare de flori…
Se parcheaza la H.R.Cerbul, de unde ar trebui sa ne imbarcam intr-un 4 x 4 care sa ne duca prin Pasul Prislop in Saua Stiol, Insa, la scurt timp, apare un mertan, o limuzina condusa de nea Gavrila. Extrem de circumspect, facand anterior cu masina drumul desfundat si spalat de averse din Pasul Prislop in Saua Stiol, il intrebam daca e convins ca ne poate duce. Se arata increzator.
Curand urechile ne sunt gadilate de o cretina manea sudista. Nici macar Brena nu se arata incantata, dornica sa danseze din buric ori macar sa dea vesela din coada. Se vindeca incet padurile decimate ale Prislopului. Sunt insa in continuare grav decimate altele, dincolo de Pasul Prislop, in flancul stang al Bistritei Aurii spre Zambroslave.
Se urmeaza vechiul drum alpin pietruit, neintretinut, distrus prin masivul transport de busteni de rasinoase. Mertanul se avanta fara probleme. In pajiste, splendide exemplare de iarba viperei, roz, grupuri de violete, numeroase stirigoaie imbobocite, molizi pitici, cu trupurile an de an tunse drastic de incisivii oilor si-ale caprelor, din ce in ce mai numeroase.
Varfuri „inecate” in neguri
Blocaj intr-o curba in ac de par, o autospeciala forestiera cu incarcator hidraulic isi face plinul, inclusiv al remorcii, cu busteni de molid abia debitati. Urcusul se accentueaza, apar sleaurile afund spalate, greu surmontabile, dar driverul nostru e meserias.
Din nefericire, mertanul tuseste, gafaie, afuma si…se opreste de tot mai multe ori apoi…sucomba. O luam pe jos. Ne ajunge muribund din urma. Suim, coboram din el in locurile cu pante mari si intinse. Trece de cumpana apelor, dupa care coboara fara incidente cu noi spre Saua Stiol.
Neguri dense. O herghelie de cai adusi pentru varat, la pascut pe versantii E-SE ai varfului Stiol. Doua stane, una apropiata cealalta mai departe, peste valea Bistritei Aurii, pe flancul N al Piciorului Oncului ce suie avantat spre varful Gargalau. Debarcam in Saua Stiol, la capatul superior al jgheabului de avalansa ce coboara spre Cascada Cailor, lasand pe stanga Lanturile si grota spectaculoasa dar putin afunda.
Se tine marcajul turistic banda albastra. Negurile manate de vantul nebun vin in cavalcade fotogenice, se disipeaza, ne inconjoara din nou. Apar, dispar varfurile Musceta, Gargalau, Muntele Cailor, in timp ce Putredu Galatului, Laptelui, Aniesu Mare, Puzdre sunt coplesite de sur-negricioase nebuloase destul de dubioase.
Minunile botanice apar o data cu lapiezurile slefuite de glaciatiune, la E-NE de Musceta. Sute de Steluta Domnului, albastre cerneala, in pajiste, pe lapiezuri si in fisurile acestora, alaturi de primii boscheti de rhododendron foarte slab infloriti.
Primii rododendroni
Se aud talangi de vite, onomatopeice imbolduri ale nevazutilor deocamdata pastori. Latrat de caini de la stana din vecinatatea cabanei PNM Rodnei -jandarmilor montani. Ne intampina un voinic ciobanesc carpatin cu un jujeu din baston de guma instrutat cu ciucuri rosii de melana.
Spectacolul il asigura negurile ce suie in amontele Bistritei Aurii maturand Piciorul Oncului. Putina nea pe torentele si valcelele nordice ale Gargalaului. Apar pajistile umede, ienuparisul, potecile paralele de vite si primele exemplare de Ciubotica cucului, galben pal, delicate. Printre ele, elegante, albe, cu dosurile petalelor vinete , Sisineii sau oitele.
Mai apoi se observa pamatufurile rosii-maronii semincere, ale unor foste flori galben-portocalii. Albe covoare discontinue de Paralute. Calcea calului atrage atentia pe firele paraielor vioaie si cristaline, cu praguri si repezisuri, uneori cu mici cascade ca niste albe stergare. Sunt din ce mai des prezente tufele de bujor de munte, sau smardar-Rhododendron sp, extrem de putin inflorit.
La dreapta, din ce in ce mai dominante, sistos-cristalinele stancarii ale Muscetei si amintirile ultimei aniversari a lui Papa, la implinirea atunci a 97 de primaveri. Ii avem in minte si-n suflet pe toti cei cu care am suit pe-aici vreodata.
Pajisti cu mii de scanteiute
Se lasa taul la stanga, suind, acompaniati de vantoasele nebune si reci, dar excelente, deoarece spulbera nebuloasele si sansele de aversa, pe invizibilul marcaj turistic banda albastra care acompaniaza catre Saua Gargalau vechiul drum pastoral de legatura spre Aniesul nasaudean.
Vioiul parau isi aduna apele din zonele umede aflate intre Musceta si Gargalau, la NE de Saua Gargalau. Impresionant este intinsul jnepenis, la poalele caruia se poate admira puzderia de Degetaruti, albastri-violacei dar si boscheti putin infloriti de rododendron. Minunate laviurile intinse, galben-portocalii , din mlastinoasele foste cuvete glaciare.
Scurt popas. Frigul se simte nu doar pe cefele asudate, ci si pe brate, maini. Se suie apoi in zigzag in Saua Gargalau, la vechiul marcaj turistic. Sagetile sale sunt la sol, blocate cu pietre. Indica spre Gargalau (marcaj turistic banda rosie), Anies (marcaj turistic cruce albastra) si B-dul Rodnei, adica spre V, spre Curmatura Galatului-Putredu Galatului-Laptelui-Aniesu Mare-Puzdre…Pietrosul Rodnei (marcaj turistic banda rosie) .
Spre SV se afla locul de campare La Izvoare, la NV Muntele Cailor pe care suim incantati de miile de Scanteiute pe care nu stii cum sa nu le strivesti cu bocancii, ele acoperind integral pajistile dar mai ales potecile pe care le prefera pentru umiditatea lor si protectia antirafale de vant.
Marmotele tipa sau suiera strident, ecoul fiind reverberat de stancarii pana departe. Nu se arata insa. Se redescopera galeriile cu numeroase refugii. Pacat ca rododendronul nu e in plina explozie florala, compenseaza in schimb Clopoteii alpini, sute, scunzi, albastri parosi, primulele, sisineii mii iar mai apoi, pe stancariile NE ale Muntelui Cailor, Ochiul gainii, roz-liliachii si Salcia alpina pitica, cu matisori albi-pufosi minusculi. Curpenul de munte si cupele inca nu au inflorit.
Popas pe pragurile Muscetei
Privelistea panoramic circulara este magnifica, de la varful Gargalu la Claii, La Cepi, varful Omului, continuand cu impetuoasa piramida ascutita a Corongisului, secundara culmea sudica marcata de varfurile Tapului si Rabla, principala culme vestica spre Puzdre-Pietrosul Rodnei, spre SV, nivalele tausoare, unele efemere, pete de nea, negurile suind invartosate pe vaile Rea si Cimpoiasa, Podul Cailor, Borsa Fantana, varful Toroiaga in nori, ca si Cearcanu…
Nimic nu-i mai frumos decat afinisul, pajistea alpina cu muschi , licheni brun-roscati, grosi, sau sur-argintii si miile de flori diferite. Se ia spre varful Musceta. Se-aduna dintr-o data vrajmasnicele nebuloase dinspre nasaudenele plaiuri si valea Somesului Mare.
Se face un alt popas pe nordicele praguri inflorite ale Muscetei, adapostiti de briza rece treptat. Se admira vitele si oile ce pasc in fundul Zanoagei Cailor, comemorandu-l pe Papa, amintindu-ne impreuna, si fiecare-n parte de cei cu care am indragit orizonturile infinite, muntele. Apoi se coboara spre Saua Stiol, descoperind alte flori si doar trei Cupe.
Mertanul lui nea Gavrila va aparea in Saua Stiol. Ne intampina sapte dulai carpatini si mioritici, care de care mai voinici si mitosi. Nu sunt agresivi, poate din nou ne-a scos din impas prezenta Brenei.
O luam spre Pasul Prislop. Furtuna pare iminenta. Soarele patrunde spre pajistile E-SE ale varfului Stiol, acolo unde pasc o multime de cai fotogenici. Se continua spre Pasul Prislop, in timp ce se savureaza peisajul, molidisul scapat miraculos…deocamdata, de drujba.
Ultimele cadre
Se face un alt scurt popas. Nea Gavrila, responsabil, ne-a trimis un 4 x 4 cu volan pe dreapta, condus de o simpatica borseanca ce…trece pe langa noi, necunoscandu-ne. Apoi ne asteapta in Saua Stiol, in timp ce noi trecem binisor de cumpana apelor, admirand Tomnatecu Mare, varful Inau, Creasta Plescuta cu albe siroiri de nea si in cele din urma se ajunge deasupra manastirii din Pasul Prislop.
Juna soferita, abila, ne-ajunge din urma. Colega noastra intra in cabina, ceilalti trei, plus Brena, ne suim in stramta caroserie scunda a pick up-ului, rugandu-ne zeilor ca nu cumva pe drumul rau, ori in vreo curba, sa ne trezim zvarliti in peisaj.
Burniteaza coborand Prislopul spre Borsa. In rest e soare, splendid. Ajungem cu bine in parcarea H.R.Cerbul, achitam cei 100 lei datorati pentru transportul buclucas inspre si doar partial dinspre Saua Stiol, apoi bem cate o cafea si pornim spre Baia Mare. Sunt 22-24 grade. Se traverseaza Borsa printr-o perdea de aversa racoritoare, dupa care se tine drumul spre Dealul Moisei si pe Valea Izei iar din Barsana spre Valeni-Budesti-Cavnic.
Dupa ora 19 ajungem in Baia Mare iar Muntii Rodnei devin o proaspata amintire in care probabil, calatorindu-l prin ceruri spirit blajin al lui Papa ne purtase discret de grija. In minte insa ne-a incoltit urmatoarea aventura rodneana, cand probabil bujorul de munte va fi inflorit, cu gandul la cel care mi-a fost tata, mentor spiritual si neasemuit ghid turistic montan, Papa. Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!
Foto: PNM Rodnei (c) Lucian Petru Goja
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
