DRUMETII – TRASEE TURISTICE MARAMURES – Sarbatoarea narciselor din Muntii Maramuresului (GALERIE FOTO)

Vezi GALERIE FOTO
Se pleaca spre Maramuresul Istoric, Baia Sprie, Cavnic, Pasul Neteda, Budesti, urmand in aval splendida Vale a Cosaului, din Budesti spre Sarbi, Calinesti, Cornesti. O barza s-a aciuat pentru a-si face matinala toaleta pe varful unui proaspat clencer cu fan de trifoi. Se traverseaza Sighetu Marmatiei, dupa care se ia in directia Tisa, Rona de Jos, Rona de Sus, dupa care se trece peste Dealul Hera, spre Petrova. De aici se coteste stanga si, traversand piata cu de toate, dupa un km se ajunge in Crasna. In zona se poate consulta un panou informativ ce vizeaza zona SV a P.N.M. Maramuresului, aferenta Crasnei si i imediat dupa aceea, o pitoreasca zona lacustra, practic un vechi brat al raului Viseu.

Luciul de apa este mai restrans ca altadata si zona sa vestica, din stanga drumului asfaltat dar gaunos, pietruit pe alocuri, este poluata cu deseuri casnice si ambalaje. Crasna este asezata de-o parte si de cealalta a vaii omonime, farmecul aparte al asezarii, in care locuiesc etnici ucraineni alaturi de romani, fiind dat de gospodariile cocotate pe versantii abrupti, pana la liziera codrului de foioase intercalate cu molidis.

Poieni decorate cu mii si mii de narcise de mai
Au inflorit salcamii, nu doar pe Dealul Hera de unde se admira Tiblesul, Pietrosul Rodnei si, mult mai aproape, in stanga DN 18, Muntele lui Serban, Pop Ivan, Paltinu si apoi Tomnatecu-Sehleanu, cu vestitele lor poieni decorate cu mii si mii de narcise de mai.

Pe valea Crasnei, in fanata umeda de roua, atrag atentia, alaturi de florile minuscule de nu ma uita, o multime de caldaruse albastre ca cerneala, iar ceva mai in amonte, niste arbusti scunzi de liliac salbatic (sau piperul lupului). Desi cu un debit modest, exceptand perioada topirii zapezii si aversele caracteristice zonei, valea Crasnei impresioneaza prin talvegul sau spectaculos datorita gresiilor stratificate, acestea aparand si pe malurile abrupte sub forma unor fotogenice aflorimente.

Gospodariile se raresc, prin poieni apar vechi casoaie de lemn si vite din rasa Bruna de Maramures alaturi de metisi Pinzgau pascand in cant molcom de talangi. Departe, spre N, atrage atentia piciorul impadurit dominant cu fag si paltin al Muntelui lui Serban, iar in golul sau alpin, bizara formatiune botezata claia, imediat deasupra acesteia aflandu-se frontiera romano-ucraineana.

Torente si paraie impresionante
Drumul forestier, pietruit, pe care se ajunge la Centrul de cercetare-informare Paltinu, aflat la confluenta vailor Frumuseaua, Tomnatecu, este practicabil cu orice autoturism. Urmarind marcajul turistic triunghi rosu, drumul auto-forestier acompaniaza in amonte valea Tomnatec. Cabana, o stana de oi, vite si capre, raman la stanga. Pe malul vaii, foarte aproape, marcat de doua salcii, se afla borcutul cu borviz cam neingrijit, poluat in aval cu gunoaie si PET-uri.

Duioasa prin maternitate este iapa cu manzul sau crud, aplecat sa suga, imaginea completandu-se apoi cu un card de purcei, vitele ce pasc de-o parte si de alta a vaii prin lunca mocirloasa dar cu un extraordinar parfum de menta brosteasca.

Valea Tomnatec se afunda pe masura ce drumul forestier se angajeaza intre versantii din ce in ce mai semeti, treptat stancariile verticale luand locul padurii tinere. Impresioneaza torentele si paraiele, cu extraordinare caderi de panta, albia acestora debordand de arocament, busteni, ragalii, ramuri violent antrenate dupa topiri si ploi.

Palcuri mici, galben portocalii, de calcea calului puncteaza zonele cu izvoare si mocirle, in timp ce boschetii de cununita, cu albe, mici, pamatufuri, decoreaza malurile aride, stancoase, inmiresmand dulceag briza racoroasa a diminetii.

Ceea ce sporeste farmecul deplasarii spre Poiana Narciselor in amontele vaii Tomnatec dinspre Paltinu, sunt numeroasele praguri, bulboane si minicascade inspumate. Acum, cand fagul nu e infrunzit deplin, iar veredele frunzelor sale e crud -galbui, contrastul tonic cu verdele intunecat al molidisurilor este impresionant.

Lucrarile necesare amenajarii drumului forestier nu au compromis aspectul salbatic, de veritabile chei, din zona de obarsie a vaii Tomnatec, acolo unde, in dreptul unei bucle de aproape 180 de grade si a unui pod de beton, aceasta se formeaza prin afluirea vaii Prislop, terminata cu un abrupt stergar acvatic inspumat.

Zonele calde, insorite, alterneaza brutal cu cele umbroase, reci datorita brizei de munte. Nu poate fi omisa calitatea marcajului turistic triunghi rosu, accentuat in locurile de schimbare a directiei de mers de sagetile de orientare.

Bulbuci de munte, narcise si violete salbatice
Dupa confluenta vailor Hututeanca-Prislop, se continua destula vreme pe drumul auto-forestier, din ce in ce mai avantat spre culmi, apoi se da de o raspantie. La stanga, peste valea Prislop, suie un drum de TAF spalat de ploi, abrupt, in timp ce marcajul turistic continua pe un drum de TAF inierbat, cu aspect de culoar vegetal desprins dintr-un parc. Imediat dupa aceea, poteca urmeaza firul bolovanos al unui modest parais, descinzand in fanata alpina a Culmii Prislop unde se intalneste marcajul turistic banda galbena.

Ajunsi aici, dupa aproximativ doua ore de la debutul turei, rasplata este fantastica, prin panorama spre Poiana Tomnatec-Sehleanu, varful Bardau sau Pietrosul Maramuresului. Fanatele piemontane par niste gradini suspendate, in care bulbucii de munte acompaniaza narcise salbatice si violetele dispuse in grupuri.

Spre E se contureaza cealalta vale,Tomnatecu, si ea cu un borcut cu borviz, spre valea Repedea si localitatea omonima. Din Taua Tomnatec spre Culmea Prislop, fanatele punctate de casoaiele batrane de varat construite din barne de molid si cu acoperisuri sindriluite, alaturi de soprurile pentru fan, confera un aspect mioritic extraordinar, de o neasemuita frumusete.

Nu lipsesc nici batranii molizi, abia infloriti in varful ramurilor. Cativa isi avanta siluetele sur-argintii spre cer. Se urmeaza spre N marcajul turistic banda galbena, la dreapta si in sus ramanand poteca ce duce la apropiata vacariste tomnatec tradata de dulaii sai carpatini uriasi dar defel agresivi.

Poteca suie alert, in scurte serpentine, apoi iese in pajistea alpina unde violetele alpine atrag prima data atentia. Se iveste apoi nesfarsitul covor alb de narcise parfumate si care imbie la regalul foto-video. Spre V-NV , peste Poiana Tomnatec, se contureaza discontinuu Culmea Plaiului si Poiana Plaiului. Spre E-NE, in dreapta impaduritului cu molidis varf Tomnatec si dincolo de o limba descendenta de codru de fag, molid si paltin, se contureaza neregulata Poiana Sehleanu.

La E de varful Tomnatec, pe culmea ce continua spre Sehleanu, se afla doua frumoase tauri nivale. In Poiana Tomnatec, atrag atentia nu doar narcisele, solitare sau grupate mai multe la un loc, scurmaturile afunde si intinse ale mistretilor, exemplarele in curs de fructificare de calugar, ci si cupele albastre cerneala, ca niste miraculoase trompetute ce-si itesc corolele din pajistea dominata de parul porcului.

Cupele se afla acum in debutul infloririi, in timp ce narcisele sunt mult mai avansate vegetativ. Aflorimentele sistos cristaline, molizii pitici, tunsi an de an de incisivii oilor si caprelor, tufele razletite de ienupar, completeaza pajistea alpina a Poienii Narciselor.

Spre destinatii pastorale…
Dinspre Nedeia si Capul Grosilor, aflate mai la N, coboara tineri din Repedea care si-au dus dis-de-dimineata acolo caii pentru pasunat. Un tanar si simpatic etnic ucrainean din Repedea suie cu murgul dus de darlogi spre aceleasi destinatii pastorale. Vorbeste foarte bine romaneste, insa accentul sau este unul cu totul aparte.

Abia scapate de la mulsul de-amiaza, oile ies din staulul stanei vacaristei suind spre poienile inalte. Sunt insotite de blajin-cristalinul murmur al talangilor si hamaitul strasnicilor dulai carpatini, peste toate auzindu-se glasurile pastorilor si cantul cucului.

Treptat norii acapareaza cerul. Se face un scurt si meritat popas dupa cele trei ceasuri de incantare, admirand la orizont Culmea Sehleanu, Bardaul, Pietrosul Rodnei, Tiblesul, mult mai aproape Poienile de sub Munte, apoi Culmea Vija, varful Certina… dupa care se ia la vale.

La apropierea de Culmea Prislop, primele grupuri de turisti au venit la Sarbatoarea Narciselor. Pe Culmea Prislop, impresionante violete, bulbuci de munte, vaste pajisti alpine, pitorestile casoaie, salase de varat si sopruri. Se abandoneaza banda galbena urmandu-se triunghiul rosu.

La poalele codrului, merita admirate exemplarele de captalan ce-si scutura pamatufurile albe pline de seminte, iar pe taluzurile aluvionare coloniile de podbal. Caldura a scos la iveala soparlele de munte. Pe stancarii, macesul de munte cu flori ciclamen-violacee a cam trecut. In schimb, toate lizierele umede si umbroase sunt invadate de mararul ursului cu inflorescenta ca niste mici umbrelute albe sau roz.

La urcare, pana in Poiana Narciselor, o vulpe soricaieste tupeista, la nici 20 de metri de cateva vite culcate si rumegand in pasunea din dreapta vaii Tomnatec, aratandu-si coada abia dupa ce s-a pus in miscare. Se trece si pe la borviz, traversand un staul pentru a evita zona mocirloasa din prejma cabanei Centrului de cerecetare-informare Paltinu. Acolo paste un mic ciopor de oi turcane, doua din ele avand miei fatati tardiv.

Norii se aglomereaza alarmant spre Culmea Sehleanu, iar pe valea Crasnei, o a treia vulpe apare taind calea. La final de zi, o ploaie de vara cade in timp ce se coboara voltele Gutaiului spre Baia Sprie…