In trecutul geologic al planetei Marte exista apa din abundenta, conform dovezilor identificate de roverul robotizat Curiosity care exploreaza autonom Planeta Rosie de la asolizarea sa in Craterul Gale in august 2012, informeaza SPACE.com. Dovezile cu privire la existenta apei in trecutul planetei Marte au fost prezentate la Londra, in cadrul European Planetary Science Congress, eveniment desfasurat in perioada 8 – 13 septembrie. Dovezile sunt adunate de Curiosity in perioada august 2012 – iulie 2013, inainte de a incepe escaladarea Muntelui Sharp.
„Acum stim ca la suprafata planetei Marte se afla un mediu locuibil unde apa era suficient de buna pentru a putea fi bauta”, a precizat Melissa Rice de la California Institute of Technology din Pasadena, dupa ce a prezentat o serie de imagini obtinute de Curiosity cu ajutorul instrumentului sau Mastcam.
Ea a mai vorbit si despre rocile studiate de Curiosity in urma cu cateva luni, roci care prezinta dovezi ca pe planeta Marte ar fi putut exista viata microbiana. „Cunoastem faptul ca (pe Marte) era un mediu locuibil atunci cand s-au format aceste roci, mediu ce a persistat o buna perioada si dupa aceea – nu stim cand – dar in jurul acestor roci curgea apa, apa ce a lasat in urma sa sulfat de calciu. Dupa parerea mea este vorba de cel putin doua perioade umede majore in trecutul planetei Marte”, a precizat Melissa Rice.
Una dintre rocile mentionate de Rice este un argilit (roca rezultata din recristalizarea argilei) in care Curiosity a forat. In interiorul acestei roci oamenii de stiinta au identificat minerale de lut ce au fost fie formate in, fie substantial alterate de apa, pe Marte.
In plus, pentru ca mediul pe Marte sa fi fost propice vietii, aceasta apa ar fi trebuit sa fie neutra, si nu extrem de acida asa cum indicau urmele de apa descoperite inca din 2004 de roverele gemene Spirit si Opportunity, ce apartin tot NASA.
„Este uluitor ca am gasit un argilit”, comenteaza si Aileen Yingst, membru al echipei de cercetare din cadrul misiunii lui Curiosity, de la Institutul de Stiinte Planetare din Tucson, Arizona. „Argilitul prezinta niste granule foarte fine in interiorul rocii – granule care s-au sedimentat foarte incet. Pe Pamant acest proces se produce sub influenta vantului sau a apei, iar noi suntem de parere ca pe Marte a fost probabil apa”, a adaugat el.
Oamenii de stiinta sunt de parere ca argilitul format intr-un loc in care apa era calma, probabil un lac, ar fi fost un loc ideal pentru supravietuirea si reproducerea unor organisme microbiene. „Daca esti un microb care incearca sa supravietuiasca, probabil ca ai prefera o intindere de apa calma. Este un mediu excelent pentru proliferarea microbilor”, a explicat Yingst.
O alta roca ce s-a bucurat de foarte multa atentie la aceasta conferinta este, evident, Tintina, un mic cristal de roca peste care a trecut roverul Curiosity si l-a spart. Micuta roca are un interior de un alb laptos, o dovada clara a prezentei mineralelor hidratate care s-au format sub actiunea apei in urma cu miliarde de ani.
Dovezi inca si mai clare ale trecutului umed al planetei Marte vin de la descoperirea venelor de sulfat de calciu – fisuri in rocile de suprafata care, odata analizate cu instrumentul cu laser ChemCam, cu care este dotat roverul Curiosity, s-a demonstrat ca au in componenta sulfat.
„Daca exista astfel de vene, atunci a existat si apa”, a subliniat Yingst.
Un argument in plus in favoarea existentei apei sunt si vechile aluviuni purtate de rauri. O astfel de zona cu aluviuni, studiata de Curiosity este Shaler – o mica depresiune din apropierea zonei de asolizare denumite Yellowknife Bay.
Shaler este un exemplu de stratificare incrucisata ce cuprinde straturi de sedimente subtiri si inclinate. Formatiuni asemanatoare lui Shaler sunt foarte comune pe Pamant, fiind formate de rauri. Apele involburate genereaza „dune” in albia raului, dune care migreaza apoi incet in directia curentului de apa.
Curiosity a identificat urme ale acestui proces migrational, conform cercetatorilor. „Aluviunile de acolo sunt compuse din pietricele ce sunt prea mari si grele pentru a fi ridicate si transportate de vant. Deci singura modalitate in care ar putea fi sa apara aceste dune este daca materialul sedimentar a fost transportat de apa”, explica un alt membru al echipei Curiosity, Sanjeev Gupta de la Imperial College London.
„Iar aceste formatiuni arata exact precum cele pe care le-am observat pe Pamant, formate de vechile rauri. Putem sustine cu certitudine ca aceste formatiuni reprezinta dovezi clare ale existentei unor cursuri de apa”, a mai adaugat Sanjeev Gupta.
In prezent Curiosity se afla pe lungul drum spre Muntele Sharp, care se inalta pana la altitudinea de 5,5 kilometri din centrul Craterului Gale. Roverul autonom ce cantareste 1 tona ar putea ajunge la baza acestui munte in luna mai sau iunie a anului viitor. In etapa urmatoare a misiunii sale, Curiosity va escalada o panta mai putin abrupta a muntelui, studiind dispunerea si chimia rocilor pe langa care va trece. Un alt obiectiv este de a analiza rocile care contin minerale de argila si de sulfat de la baza muntelui.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
