Google sarbatoreste, vineri, echinoctiul de primavara – prima zi de primavara astronomica – printr-un logo special, cu o animatie ce prezinta mai multe specii de flori, printre care lalele, garoafe si narcise. Animatia realizata de Google cuprinde si o albina, imaginea putand fi distribuita pe retelele de socializare, precum Facebook, Twitter si Google+, dar si pe e-mail.
Echinoctiul marcheaza acel moment din fiecare an cand ziua si noaptea au durate egale, la jumatatea intervalului dintre ziua cea mai lunga si noaptea cea mai lunga dintr-un an, echinoctiul de pe 20 martie debutand la ora 22.45 GMT (21 martie, 00.45 ora Romaniei). Anul acesta, echinoctiul de primavara coincide cu doua evenimente rare – o eclipsa de Soare si o super-Luna.
Termenul „echinoctiu” provine din cuvantul latin „æquinoctium”, rezultat din combinarea cuvintelor „æquus” (egal) cu „nox, noctis” (noapte).
Potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, echinoctiul de primavara, ce marcheaza inceputul primaverii astronomice, se produce in jurul datei de 20 martie cand longitudinea astronomica a acestuia revine la valoarea de zero grade.
Miscarea aparenta a Soarelui pe sfera cereasca, determinata de miscarea reala a Pamantului pe orbita sa, genereaza pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor si noptilor la diferite epoci ale anului, datorita pozitiei aproximativ fixe in spatiu a axei de rotatie a Pamantului, precum si a inclinarii sale fata de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cereasca, Soarele parcurge in decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce marcheaza de fapt planul orbitei Pamantului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° si 27′ .
La momentul echinoctiului de primavara, Soarele traverseaza ecuatorul ceresc trecand din emisfera australa a sferei ceresti in cea boreala. Cand Soarele se afla in acest punct, numit punct vernal, el descrie miscarea diurna in lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determina – la data respectiva – egalitatea duratei zilelor cu cea a noptilor, indiferent de latitudine. La latitudinile Romaniei, pentru care poate fi considerata valoarea medie de 45°, aceasta cifra reprezinta si valoarea medie a inaltimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodata, la data respectiva, Soarele rasare in punctul cardinal est si apune in punctul cardinal vest, precizeaza Observatorul Astronomic.
Potrivit aceleiasi surse, incepand de la aceasta data, durata zilei va fi in continua crestere, iar cea a noptii in scadere, pana la data de 21 iunie, cand va avea loc solstitiul de vara.
Observatorul Astronomic precizeaza insa ca aceasta descriere este valabila doar pentru latitudinile nordice ale Terrei. In emisfera sudica a Pamantului, fenomenul trebuie interpretat invers, astfel ca in regiunile respective acest moment marcheaza inceputul toamnei astronomice. Totodata, in regiunile polare, in emisfera nordica incepe lunga zi polara, iar in cea sudica incepe noaptea polara, ce vor dura, fiecare, cate sase luni.
Al doilea echinoctiu al anului este momentul cand soarele traverseaza ecuatorul ceresc trecand din emisfera cereasca nordica in cea sudica, in jurul datei de 23 septembrie, reprezentand echinoctiul de primavara in emisfera sudica si echinoctiul de toamna in emisfera nordica. Punctul de intersectie din acest moment al eclipticii cu ecuatorul ceresc se numeste punctul autumnal.
Google isi modifica frecvent logoul pentru a marca evenimente importante ale istoriei universale sau pentru a celebra mari personalitati.
Sursa foto: Mediafax
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
