Mitul ”Maramures, colt de Rai asaltat de turisti” a fost infirmat despre cei implicati in singura ramura a economiei judetului despre care se spunea ca mai functioneaza la capacitate maxima. Televiziunea eMaramures a analizat in cadrul emisiunii „30 de minute” de saptamana acesta regresul turismului din acest ”colt de Rai”. Episodul ”Turism rastignit” a pus in dezbatere o tema sensibila pentru judet, in care specialisti, oficiali, investitori, strategi si oameni simpli au vorbit despre cauzele regresului fara precedent din turismul maramuresean, dar si despre cum poate fi rezolvata aceasta problema acum, pana cand nu e prea tarziu.
Totul a inceput in zorii unei zile reci de primavara, cu vant patrunzator, de pe o tarla mustind de balegar si dintr-un birou cald, cu o statistica rece, controvesata, infirmata s-apoi, din pacate, confirmata: in Maramures, turismul trece printr-un regres care ar trebui sa ne ingrijoreze pe toti, pentru ca acum nu mai este vorba despre alegatori si alesi, ci despre oameni, cetateni si autoritati, indragostiti iremediabil de acest loc in care traim.
Regres confirmat de statistica
Nimeni nu poate sa mai sustina ca turismul maramuresean are rezultate economice bune, pentru ca indicatorii statistici sunt clari, spune seful statisticii maramuresene. ”La noi, turismul nu a crescut niciodata de la un an la celalalt! In anul 2010 avem o scadere cu 3,2% a numarului de locuri in structurile de primire turistica, iar indicele de utilizare neta a capacitatilor de cazare turistica este de 14,1% in conditiile in care media pe tara este de 18,6%… Sa zicem ca litoralul sau Bucovina depasesc acest indicator de turism, dar sunt multe judete care n-au conditii de turism si nici nu fac. Si atunci, intre 14,1 si 18,6% e ceva de spus…”, a declarat Vasile Pop, directorul Directiei de Statistica Maramures.
Managerul unei mari agentii de turism din Baia Mare, Viorel Nasui, e convins ca ”nu poti sa iti sustii afacerea cu un grad de ocupare de 14%”. ”Un grad de ocupare optim ar trebui sa fie de peste 50%! Sau macar 30-40, dar 14% este o cifra care ar trebui sa dea de gandit”, a subliniat Nasui.
Sefa agentiei publice de promovare a turismului, Ioana Tripon, sustine insa ca statistica nu ia in calcul pensiunile cu pana la cinci camere si ca acestea reprezinta aproape o treime din totalul unitatilor de cazare din judet. ”Formula care sta la baza acestor indicatori/indici nu ia in considerare unitatile de cazare care au sub cinci camere. In Maramures, aproape 30% din unitatile de cazare au sub cinci camere”, a declarat directorul Centrului de Informare MaramuresInfoTurism, Ioana Tripon.
Din nefericire pentru economia Maramuresului, un judet cu industrie si agricultura cvasiinexistente, insa cu un urias potential turistic, statistica nu greseste prea mult. Seful statisticii maramuresene explica faptul ca se iau in calcul toate unitatile de cazare turistica de peste… cinci paturi, nu camere. In compensare, statistica ia in calcul orice cetatean care innopteaza in Maramures, nu doar turistii.
Managerul altei importante agentii turistice din Baia Mare a subliniat faptul ca statistica este… generoasa. ”Sa nu uitam ca sunt foarte multi muncitori din alte zone care lucreaza in Maramures si sunt cazati la pensiuni. Sunt foarte multi oameni care vin pentru anumite cursuri in Maramures si gradul de ocupare creste”, a explicat Vasile Sandor, directorul unei agentii turistice din municipiul resedinta de judet.
In plus, statistica este confirmata suplimentar de directorul unei asociatii care reprezinta toate pensiunile din Vadu Izei, una dintre zonele cu potential turistic ridicat din Maramures. ”In general, capacitatea pensiunilor turistice rurale este de 20% la nivelul unui an”, a spus Ioan Borlean, directorul Asociatiei ”Tara Maramuresului”.
Recunoasterea: ”Asa e, avem o problema!”
Putini dintre oficialii judetului isi asuma infirmarea mitului si recunoasterea realitatii: turismul este in regres evident. Insa si mai putini stiu cum poate fi atenuat fenomenul care se repercuteaza asupra starii economice a Maramuresului. Seful unei agentii de turism din Baia Mare crede ca inainte de a gasi rezolvarea problemei, trebuie ca autoritatile sa-si asume, in strategia judetului, daca turismul mai reprezinta o ramura importanta a economiei locale.
”E foarte imporant sa stim si in perspectiva dezvoltarii ce suntem: un judet turistic, un judet industrial? Incotro ne indreptam? In momentul de fata nici cei care ne conduc nu stiu, daramite noi, care ne asteptam la mai mult de la ei”, a Vasile Sandor, director de agentie turistica.
Si sefa centrului public de turism recunoaste ca ”nu ne simtim prea bine”. ”Maramuresul incepe sa-si piarda din autenticitate, din ceea ce a reprezentat. Suntem constienti ca nu mai putem sa vindem acel Maramures bucolic, in care toata lumea e incaltata in opinci si locuieste in case de lemn. Din pacate, acest lucru se pare ca se pierde si trebuie sa facem ceva, noi, ca si autoritati”, a delcarat Ioana Tripon, directorul Centrului de Informare MaramuresInfoTurism.
Subprefectul Bondi Gyongyike spune ca turismul trebuie sa ramana o ramura de baza a economiei locale, dar ”nu turismul pe care-l facem de 20 de ani”. ”Turismul rural… Aia zece care n-au vazut o toaleta langa sura au venit, au vazut, nu mai vin, nu-i mai intereseaza rusticul nostru! Ii intereseaza sa vada cum e Maramuresul, portul maramuresean care este unicat, dar pe langa asta trebuie sa avem facilitati fantastice ca sa fim interesanti. Apoi, sporturi de iarna, sporturi extreme, de ce nu le promovam? Am putea sa facem un turism de sporturi extreme jos cu palaria!”, a mentionat subprefectul Bondi.
Greselile pe care nu le-am corectat
Cum s-a ajuns in aceasta situatie, odinioara considerata imposibila? De ce a ajuns sa fie evitat de turisti singurul loc din lume care concentreaza opt biserici incluse in patrimoniul mondial, ori Cimitrul de la Sapanta, cioplit vesel in fata mortii de Stan Ioan Patras si ucenicii sai, sau magneticele ansambluri monahale de la Barsana si Rohia, ori cel mai mare muzeu de mineralogie din Europa sau muzeul victimelor comunismului de la Sighet? In 2010, numarul turistilor care au inoptat in Maramures a scazut cu 3,4% fata de 2009, an care pana atunci a fost declarat de investitorii locali din turism drept cel mai slab din ultimul deceniu.
”In comparatie cu anii precedenti, noi nu crestem, nu am facut investitii. Nu avem drumuri pentru ca turistul strain sa ajunga unde doreste… si asta este principala problema. In anul 2010, in structurile cu functiuni de cazare turistica s-au inregistrat 162.967 de inoptari la turistii romani, respectiv 83%, iar la turistii straini doar 33.409, respectiv 17%”, a subliniat directorul Directiei de Statistica Maramures, Vasile Pop.
Fara sa vrea, seful statisticii maramuresene a mai distrus un mit, cel al numerosilor straini care ne viziteaza judetul. Acest fenomen este confirmat si de Viorel Nasui, managerul unei mari agentii turistice din Baia Mare.
”Pentru anul acesta nu avem nimic ferm si mi-e teama ca nu se vor mai finaliza prea multe actiuni care sa cuprinda si Maramuresul pentru turistii straini, pentru ca ei apeleaza din timp la aceste programe-circuit care includ si Maramuresul”, a mentionat Viorel Nasui.
Alt sef de agentie turistica din Baia Mare, Vasile Sandor, puncteaza si cauzele pentru care strainii ne ocolesc: neinvestind nimic, ii ignoram! ”Ce poate sa gandeasca un strain cand te intreaba de trei-patru ori daca nu oprim la o toaleta… Daca pleaca din Baia Mare si pana in Sighet, nu exista nicio toaleta! Luna viitoare o sa vina un grup de 26 de nemti si nu stiu ce sa fac daca o sa mi se ceara sa oprim la o toaleta – va trebui sa-i duc la un restaurant unde este si toaleta. Conducatorul grupului chiar a spus: Cat costa o toaleta ca poate cumpar eu una”, a spus managerul Vasile Sandor.
Tot el face o referire speciala la Cimitirul din Sapanta, unul dintre cele mai importante puncte pe harta turistica a Maramuresului. ”Ganditi-va ca sunt oameni care vin de la 10.000 de kilometri sa vada Cimitirul Vesel, dar sa nu existe un ghid vorbitor de limba franceza, de limba engleza, care sa le explice turistilor ce scrie pe crucile acelea, sa nu existe o organizare… In afara de cativa sprituiti care vin sa spuna versuri de pe cruci, pentru 5 euro, nu gasesti!”, a mai dezvaluit Vasile Sandor.
Alt manager de agentie turistica, Raul Covacsinszky, din Sighetu Maramatiei, spune ca in cel de-al doilea municipiu al judetului nu exista nici macar un mijloc de transport care sa faca traseuri turistice. ”Vin grupuri de turisti straini si-mi cer informatii despre un mijloc de transport local pentru un circuit al Maramuresului, incepand cu Cimitirul de la Sapanta, valea Izei, manastirea Barsana… Nu pot sa le dau un raspuns, pentru ca nu exista! Apoi ma intreaba de programe artistice la care vor sa mearga in timpul lor liber. Si acestea lipsesc – avem putine si se desfasoara in preajma sarbatorilor de iarna sau cu diferite evenimente specifice orasului”, a spus Covacsinszky.
Directorul agentiei de turism din Vadu Izei puncteaza: ”Faptul ca suntem in Maramures este s-un avataj si un mare dezavataj!”. ”Teriorial suntem asezati intr-o zona strategica foarte buna – daca ne uitam pe-o harta suntem in centrul Europei – si asta ar trebui sa fie un avantaj pentru a atrage turistii. Insa nu avem posibilitate de a comunica, practic, pe toate directiile sunt drumuri, iar acum sunt asa cum le aveam cu 20 de ani in urma, imediat dupa revolutie. Sunt ciuruite! In conditiile astea va fi foarte foarte greu sa convingem turistii. De fapt, exista deja semne ca o parte din turistii straini, care altadata veneau cu masinile inchiriate, acum au probleme in a inchiria masini sa vina cu ele in zona noastra”, a declarat Ioan Borlean, directorul Agentiei de Turism Vadu Izei.
Cand s-a acutizat regresul turismului?
Momentul de inceput al regresului turismului maramuresean este datat in functie de analist, insa toti, oficiali, investitori sau simpli localnici, confirma scaderea numarului turistilor. ”In 2010 am observat o crestere a turistilor straini veniti in Maramures, dar si o scadere a turistilor romani”, spune directorul InfoTurism Maramures, Ioana Tripon.
Viorel Nasui, managerul unei agentii turistice, a observat scaderea cererii turistice pentru Maramures incepand din 2009. ”Practic, in 2008 a fost apogeul si, incet-incet, solicitarile au scazut. Preponderent, turistii nostri in Maramures sunt romani si, in general, sunt cei din partea de sud a tarii, Bucuresti, Constanta, Galati, chiar si Timisoara. Daca in 2008, de Craciun si Revelion nu am facut fata cu locurile, in iarna aceasta am ramas cu locuri neocupate si noi si multe din structurile de cazare. Explicatiile pot fi multe… Eu cred ca nu si-au adaptat bine preturile, nu s-au adaptat pietei, cererii si ofertei. Unii au tinut de pret, altii au tinut de o perioada cat mai mare de sejur in Maramures si acestea au fost elemente care au marit pretul pachetelor si i-a facut pe turisti sa se indrepte catre alte destinatii”, a explicat Viorel Nasui.
”Criza in ceea ce inseamna sezonul turistic s-a resimtit in Maramures incepand cu 2010, iar cea mai acuta a fost de sarbatorile de iarna cand, in ciuda faptului ca s-au facut eforturi deosebite si publicitate pentru a atrage turisti, pentru prima data dupa multi ani, a fost un interes scazut”, spune si Ioan Borlean, director Asociatiei turistice ”Tara Maramuresului”.
O sateanca din Feresti spune ca in sat sunt doua pensiuni, ”frumoase”, dar turistii sunt din ce in ce mai rari. ”Mai vin asa, vara, da aici n-au ce vizita. Vin o zi, doua, apoi se duc, daca la domni le place aicea… Vin asa, numa’ sa se relaxeze, da’ nu cred ca le place lor la tara. Ce vrei sa vezi la tara? Vrei sa mergi mai departe!”, spune Maria din Feresti.
Promovare de… gherila
In 2007, in Maramures, autoritatile judetului au infiintat un centru judetean de informare turistica. Au angajat specialisti, le-au dat doua camere-n Palatul Administrativ si un buget pentru a promova Maramuresul turistic. Dupa doi ani, timp in care chiar investitorii din turism recunosc ca rezultatele au fost semnificative si pozitive, o data cu criza economica, conducerea Consiliului Judetean si-a revizuit strategia, considerand ca turismul nu mai e chiar atat de important. Asa ca a redus numarul angajatilor centrului turistic si i-a redus bugetul pana la limita de supravietuire.
Astazi, la MaramuresInfoTurism mai lucreaza doar doua persoane, platite cu salarii de mizerie, conducerea judetului le numesc ”salarii de criza”, dar, conform teoriei discretionarismului, criza nu s-a repercutat si asupra celor mari. Cu bugetul decapitat pe considerent ca nu-i de unde, ultimii mohicani de la autoritatea publica de turim din judet fac lobby, materiale promotionale si reprezinta, din ce in ce mai rar, Maramuresul la targuri de profil, in speranta ca o data vor primi si bani pentru a pune in practica strategiile, pentru a continua proiectele de dezvoltare a acestei ramuri economice in care conducerea judetului nu mai crede deloc, altfel ar considera-o prioritara.
”Institutia se bucura de un buget propriu, dar, din pacate, nu este asa de mare cum ar merita Maramuresul. In ultimii doi ani bugetul a fost diminuat semnificativ, lucru care ne-a afectat activitatea. Suntem nevoiti sa facem un fel de marketing-promovare de gherila, cu resursele pe care le avem la dispozitie sa obtinem maximum de rezultate posibile. Pentru anul trecut, 2010, am avut un buget redus cu 40% fata de 2009. Iar anul acesta suntem pe acelasi buget ca si anul trecut”, a declarat Ioana Tripon, sefa Centrului InfoTurism.
Prima cauza a regresului turismului: drumurile
Cea mai importanta cauza a regresului turismului este infrastructura rutiera, una dintre cele mai proaste din toata Uniunea Europeana. Chiar si reprezentata oficialilor maramureseni in domeniul turismului, Ioana Tripon, recunoaste: ”Am fost intrebati la Targul International de Turism de la Bucuresti care este starea drumurilor in si inspre Maramures. Sigur, se lucreaza, stim ca exista proiecte in derulare… Speram, ne dorim… Candva o sa avem si drumuri pentru a putea face turism”, a spus Tripon.
”Ce nu le place turistilor? Este deja proverbiala asta cu drumurile, e o boala generala. Si nu le place faptul ca nu avem toalete pe marginea drumurilor sau la obiectivele turistice, ca n-avem ghizi…”, a enumerat Viorel Nasui, directorul unei agentii turistice, pricipalele lipsuri din infrastructura turistica. In schimb, alt manager de agentie turistica, Vasile Sandor, e ferm: ”Maramuresul e singura zona din tara in care nu s-a reabilitat un kilometru de drum dupa ’90”.
Cauza 2: distrugerea identitatii
Insa turismul local nu a regresat doar din cauza crizei economice si a infrastructurii rutiere deplorabile, ci si din alte mari greseli necorectate, exprimate de absolut toti factorii implicati in sistem cu care am discutat.
”Intr-un infotur in Maramures a unui grup de la Inspectoratul Scolar din Cluj, din momentul in care am intrat in Sacel si pana am ajuns la Sighet, pe Valea Izei nu mai stiai ce sa le arati. Era ciudat: in stanga era Valea Izei, cu peturi si tampoane. Toata lumea isi duce gunoiul pe valea raului! N-am inteles de unde ideea ca tot ce nu-ti trebuie duci la vale, cum se zice la tara. Apoi pe partea dreapta, sunt 24 de depozite de materiale de constructii, cineva le-a numarat! Nu stiu cine i-a autorizat sa-si puna la strada fierul beton, caramida… Tot ce a fost de interes au pus altceva in loc. Altceva care nu aduce bine turismului si in special Maramuresului. S-a deformat ideea de muzeu in aer liber, candva asa se spunea ca Maramuresul e un muzeu in aer liber. Care muzeu? Cu porti de inox, cu porti de fier forjat? Candva erau porti maramuresene care, din pacate, s-au vandut…”, a spus Vasile Sandor, director de agentie turistica.
”Mergem pe Valea Izei si vedem acei colosi multicolori, cu balustrade din inox si cu porti din inox cand noi ne numin Tara Portilor de Lemn. Nu putem sa oprim modernitatea, nu putem sa-i obligam sa-i obligam sa locuiasca in case de lemn, dar intra in sarcina autoritatilor locale sa gaseasca modalitati prin care fie sa stopeze cat inca nu este prea tarziu. Mai sunt inca vai, ulite, locuri care nu s-au distrus. Trebuie sa opreasca aceasta constructie dezordonata de case multicolore, de pensiuni care nu au nimic de a face cu Maramuresul”, a declarat sefa Centrului Maramures InfoTurism, Ioana Tripon.
Ea a marturisit ca va incerca sa obtina sprijinul consilierilor judeteni pentru adoptarea unei hotarari prin care in zonele considerate cu potential turistic ridicat ”sa fie interzise constructiile haotice care distrug Maramuresul”. Seful Asociatiei Turistice ”Tara Maramuresului”, Ioan Borlean, un militant al pensiunilor traditionale, din lemn si piatra de rau, spune ca vilele-kitsch care impanzesc zonele turistice sunt facute si din cauza indiferentei autoritatilor locale.
”Sigur, in principal, este vina proprietarului, dar este si vina autoritatilor. O casa nu se construieste fara autorizatie, iar atata timp cat nu exista un arhitect care sa verifice ceea ce se construieste atunci asta avem, ce se vede!”, a spus Borlean.
Cauza 3: calitatea serviciilor
Cea de-a treia cauza care a dus la regresul turismului in Maramures consta in abandonarea unor proiecte – de pilda: s-a investit enorm intr-o retea de infocentre turistice, care nu functioneaza pentru ca la schimbarea puterii politice, noua administratie a refuzat plata ultimei transe de bani, iar investitia, una insemnata, e acum nefunctionala, banii fiind cheltuiti inutil. De asemenea, turismul sufera din cauza lipsei de pregatire a unei mari parti a personalului angrenat in sistem.
”E foarte imporanta pregatirea personalului care ii asteapta pe turisti. Gazda trebuie sa stie nu neaparat limba ci formula de comportament. Sa nu mearga la primul magazin satesc sa cumpare cola si Fanta! E imporant ca turistul sa vada fructele si legumele aduse din gradina omului, ca acele bauturi le gaseste el si la Bruxellles si la Paris si oriunde. Sunt pensiuni cu personal foarte bun, dar sunt si pensiuni care, din pacate, mai au de invatat. Stiti cum e, de multe ori, gazda, de bucurie ca are masa plina si casa plina, serveste cu fiecare. Si e neplacut sa te sune turistul in noaptea de Revelion sa iti spuna ca s-a imbatat gazada si ca….”, a povestit Vasile Sandor, directorul unei agentii turistice din Baia Mare.
”In primul rand trebuie sa invatam crestem calitatea serviciilor. Sa servim horinca din oiaga, sa dam gem sau compot de casa si nu sa-l cumparam de la magazinul din colt, pe care se vede eticheta. Mai trebuie sa invatam inca sa intelegeam ce asteapta turistii. Nu doar sa le dam mancare, sa-i ghidam, sa ii ajutam sa-si faca un traseu in primul rand in Maramures”, a explicat Ioana Tripon, sefa Centrului InfoTurism.
Cum rezolvam problema
Dupa ce am detectat cauzele pentru care turismul din Maramures a ajuns in aceasta situatie fara precedent, am intrebat daca putem repara ceea tot noi am stricat. Iar solutiile pozitive ne obliga sa le punem in practica.
”Ar trebui sa ne gandim la cateva elemente pentru a promova zona si a atrage turisti. In primul rand trebuie un program serios al autoritatilor in privinta infrastructurii rutiere deficitara. Apoi a rezolvarii infrastructurii informationale, care este deficitara, ma gandesc in primul rand la birourile de turism. Si ajungem la un punct foarte fierbinte: lipsa unor programe care sa asigure stationarea turistilor in zona noastra, adica sejururi de lunga durata – acum sunt doar in tranzit. Pentru asta, pe langa obiectivele traditionale, e nevoie de niste programe recreationale foarte atractive (lipsesc ofertele de divertisment) si exista o lipsa de resurse umane foarte bine pregatite care sa asigure un ghidaj pe toate genurile de turism”, a punctat Ioan Maris, reprezentantul Asociatiei ecoturistice ”Valea Verde” din Sighetu Marmatiei.
”Noi avem un potential turistic imens, suntem o zona inca nealterata, cu toate defectele si greselile care s-au facut. Ar trebui sa conlucreze mult mai multi factori, si cei din turism si autoritatile. Si nu cred ca una din parti nu ar fi de acord sa colaboreze pentru a face din Maramures cea mai cautata destinatie turistica din Romania. Si sunt multe de facut, as incepe cu o promovare mai agresiva si ar trebui facuta anumita educatie a celor care lucreaza in turism. De exemplu este o problema generala lipsa ghizilor locali”, a mentionat Viorel Nasui, managerul unei agentii de turism din Baia Mare.
”Candva, in Maramures s-a facut turism. Pana in anii ’90 niciodata nu gaseai autocare pentru cati turisti existau. Acum, turismul a fost afectat atat de criza cat si de neimplicarea celor care conduc judetul. Trebuie regandita formula de promovare a turismului in Maramures. Bunavointa este, dar trebuie o mai mare implicare a celor din Consiliul Judetean pe mana carora sunt banii”, spune Vasile Sandor, director de agentie turistica.
Ioan Borlean, reprezentantul Asoaitiei de Turism ”Tara Maramuresului” spune ca proiectele trebuie facute pe termen lung si trebuie si executate. ”Deocamdata tot ceea ce s-a facut a fost probleme punctuale. Adica avem un proiect cu o perioada de functionare doi-trei ani, se termina si apoi… nimic! Nu exista o permanentizare a ceea ce inseamna activitate de turism. Iar in ceea ce priveste autoritatile, ele ar trebui sa-si faca treaba. Avem nevoie de drumuri, mai trebuie sa spunem asta cuiva? Trebuie sa nu ne izoleze si acum asta e cel mai mare risc dupa ce am facut atatea investitii”, a subliniat Borlean.
Astazi, cutremurat de infrastructura rutiera inexistenta, de lipsa unei strategii pe termen lung, de investitii semnificative, de letargia autoritatilor, care nu au dat nici legi de protectie a zonelor cu potential turistic si nici nu au alocat un buget de dezvoltare a turismului, Maramuresul are perfuzia pusa. Cei indragostiti iremediabil de acest ”colt de Rai” refuza sa-i cante prohodul si spun ca se mai poate salva si mai poate fi repus acolo unde ii este locul: pe ruta turistica mondiala. Dar pentru asta trebuie sa ca toti cei implicati sa reactioneze acum, cand inca nu e compromis totul.
Sursa: Catalin Vischi
– Servicii de creare site web
