 |
 |
Astazi, 13 martie, de la ora 15.00, la Televiziunea eMaramures puteti revedea “30 de minute”, o emisiune care in aceasta editie trateaza impactul crizei mondiale in economia Maramuresului. Urmariti o jumatate de ora de imagini si sunete despre evolutia si implicatiile economice si sociale ale unui fenomen devastator ce a schimbat perceptia publica despre “sistemul financiar infailibil”. Oameni de afaceri romani si straini, implicati in economia locala, oficiali si statisticieni, observatori ai esecului financiar de pe Wall Street vorbesc despre repercutarea masurilor guvernului asupra maramuresenilor, cat mai dureaza criza economica si ce trebuie sa facem pentru a nu o repeta.
Februarie 2007, 78 de ani de la marele crah. Totul a reinceput in acelasi loc: Wall Street. Din ce in ce mai multi americani nu mai pot sa-si achite creditele ipotecare cu grad ridicat de risc, ceea ce provoaca primele falimente ale unor institutii bancare specializate. In august au cazut bursele americane, iar dupa o luna au cazut toate marile burse mondiale. Cei care-si ignora greselile trecutului sunt condamnati sa le retraiasca. Incepea o noua criza.
Lehman Brothers, un holding de servicii financiare globale incropit pe structura unei foste firme de tranzactionare a bumbacului, este cel care a dat startul oficial al crizei economice mondiale. In 15 septembrie 2008, corporatia a cerut protectie impotriva falimentului, listand datorii de aproximativ 613 miliarde de dolari. A urmat o criza economica, inca nesfarsita, care a schimbat perceptia publica despre “sistemul financiar infailibil”.
Cum a inceput totul
Americanca Lisa Yang, prima femeie de origine asiatica broker in “bastionul capitalei financiare a lumii”, a lucrat timp de 23 de ani pe Wall Street, cea mai mare parte a timpului chiar in compania Lehman Brother. Am intrebat-o cum a inceput totul.
“Multi dintre cei care lucrau pe Wall Stret vindeau pachete de actiuni sustinute tot pe actiuni, in loc sa vanda actiuni bazate pe instrumente cash. In cele din urma, chiar daca acesti oameni erau foarte destepti, n-au stiut cum sa aprecieze valoarea actiunilor, iar Guvernul a manifestat ingrijorari serioase in privinta capitalului acestor societati – aveau un grad de indatorare atat de mare, pana la 30 la 1, ca statul a trebuit sa le inchida”, a explicat Lisa Yang, investment banker Lehman Brothers (1978-2001) in cadrul unei emisiuni realizate de Televiziunea eMaramures.
Lisa Yang s-a retras din bransa in 2001, chiar de la holdingul Lehman Brothers, cel care a dat startul crizei, insa a continuat sa observe fenomenul de pe Wall Street, si vorbeste despre greselile facute de cei din varful sistemului ce crea strategii financiare mondiale cu siguranta celor care aveau senzatia ca pot sa paseasca pe apa fara sa se scufunde.
“Lucrand atat de multa vreme pe Wall Street, pot sa afirm ca multi dintre directorii executivi responsabili cu cresterea firmelor pe actiuni au facut acest lucru pe baza unor principii nesanatoase. Ar fi trebuit sa reduca din bonusuri, sa le retraga, pentru ca nu erau meritate, si ar fi generat in acest fel multe fonduri. Daca nu esti capabil sa-ti asumi responsabilitatea financiara pentru pachetele de actiuni pe care le vinzi, sau daca le permiti clientilor tai sa imprumute bani cand de fapt nu-si permit, apar consecintele”, a mai spus fosta investment banker a Lehman Brothers.
Evolutia productiei industriale in timpul crizei
Ca si in anul 1929, criza izbucnita in America s-a transferat in scurt timp si in Romania, dar autoritatile statului nu au facut nimic pentru a contracara efectul crizei, dimpotriva.
Daca in anul 2008, 1.058 de intreprinzatori economici din Maramures nu au mai produs (luand masuri de suspendare a activitatii, dizolvare ori radiere a firmelor), in 2009, dupa ce Romania a inasprit politica fiscala obligand firmele sa plateasca un impozit suplimentar, numarul societatilor comerciale suspendate, dizolvate sau radiate a crescut de cinci ori in judet, aproape 5.000 inchizandu-si portile.
La sfarsitul anului 2009, in Maramures mai erau activi 28.670 de agenti economici, insa doar jumatate aveau activitate, iar la sfarsitul anului trecut in judet mai erau activi putin peste 19.000 de agenti economici, din care doar 12.000 erau firme, adica 2% din ponderea nationala.
Insa, nu numarul firmelor este cel mai edificator barometru economic, ci productia industriala si valoarea acesteia. Seful statisticii maramuresene a dezvaluit tabloul sumbru al repercutarii crizei asupra productiei industriale a judetului.
“In Maramures, criza a fost simtita in trimestrul III al anului 2008 si trendul negativ a continuat. Productia industriala, indicatorul cel mai important pe care-l urmarim in activitatea de statistica, a avut un comportament sinuos. Raportat la anii anteriori, in 2008 productia industriala a judetului a crescut cu 6,5%, in 2009 a scazut cu 9%, iar in 2010 a crescut cu 10,4%. In 2010 am depasit nivelul mediu pe tara la productia industriala, care este de 5,5%”, a mentionat Vasile Pop, directorul Directiei de Statistica Maramures.
Valoarea informatiei
Inainte de a afla adevarul despre cresterea productiei industriale din Maramures in anul 2010, cativa jucatori din economia locala au marturisit cum si cand au resimtit criza. Administratorul unei firme olandeze din Baia Mare sustine ca actionarii din vest stiau inca din mai 2008 de inerentul impact al crizei starnite pe Wall Street.
“Inca din mai 2008, partea olandeza a anuntat ca Europa va trece printr-o criza, dar asta nu i-a speriat, i-a determinat sa fie pregatiti si chiar sa isi puna in practica ideea de dezvoltare, in 2010 deschizand fabrica din Baia Mare”, a declarat Anghel Ailenei, administratorul unei firme olandeze de productie a membranelor prefabricate.
In schimb, liderul local de pe piata de exploatare si prelucrare a lemnului a incasat lovitura din plin. “2008 se anunta un an de anvergura, foarte bun. Primele semne ale crizei au venit in septembrie 2008, iar in octombrie-noiembrie principalii parteneri de afaceri au cerut sistarea livrarilor. A fost momentul in care toata lumea a incercat sa-si vanda stocurile si sa nu faca achizitii. Nici n-am stiut prea bine in ce directie trebuie s-o luam! Pana in mai 2009 preturile au scazut permanent, ajungand cu 38% mai mici fata de octombrie 2008”, a mentionat Dorin Birle, director general al unei firme exploatare si prelucrare a lemnului din Baia Mare.
Somajul declansat de criza in Maramures
Confruntati cu scaderea cererii de pe pietele de defacere a produselor, cu presiunea taxelor si impozitelor marite de stat, firmele au apelat la solutii disperate, care s-au repercutat nu doar asupra activitatilor proprii, ci si asupra populatiei.
In Maramures, somajul s-a dublat. “Am facut disponibilizari de personal, o perioada am lucrat pe un singur schimb, 60-70 de persoane au plecat din societate, si trei-patru luni am mentinut acel nivel scazut de productie”, a mentionat Dorin Birle.
“In decembrie 2008, rata somajului in Maramures a fost de 3,9%. Am resimtit cresterea numarului de someri din februarie 2009, iar apoi in fiecare luna s-a inregistrat o crestere de 0,3%. Am pornit in 2009 cu 8.600 de someri, iar la sfarsitul anului numarul a crescut la 13.282, adica rata somajului s-a dublat fata de inceputul lui 2009”, a subliniat Oana Osanu, director AJOFM Maramures.
Regresul a fost dominant si in 2010. Fata de 2009, an in care mediul economic privat a recurs la disponibilizari, in 2010 in Maramures numarul de salariati a scazut cu 5.660.
“In 2010, Maramuresul are cam acelasi numar de someri ca si in 2009. Dar daca a scazut numarul de salariati si asta nu se reflecta in rata somajului sau in numarul de someri din evidenta la AJOFM, inseamna ca acei oameni care si-au pierdut locurile de munca au plecat sa munceasca in alta parte. Altfel nu se poate explica”, a spus Vasile Pop, directorul Directiei de Statistica Maramures.
“In ianuarie 2010, rata somajului a crescut la 6,7% (13.755 de someri), dar in decembrie s-a inregistrat o scadere a ratei somajului. In acelasi timp au scazut si numarul locurilor de munca vacante si acesta este un aspect ingrijorator. In 2010 am avut 752 de disponibilizari, in mod special de la Serviciul de Protectie si Paza si asta este un efect al crizei economice – multe disponibilizari au fost la firmele care efectuau paza la diverse societati comerciale, nevoite sa renunte la acele servicii”, a mentionat Oana Osanu, director AJOFM Maramures.
Productia industriala in timpul crizei economice
In 2010, productia industriala a Maramuresului a crescut comparativ cu 2009, anul de varf al crizei economice, insa oamenii de afaceri locali replica la aceasta statistica, zambind amar, ca plusul se datoreaza faptului ca nu mai aveam unde cadea.
“Acum ne bazam pe industria care mai merge, pe firmele care fac numai export. Daca ar fi sa comparam productia unitatilor industriale din 1989 cu cea de acum, am scazut foarte mult, aproape de 50%. Iar in agricultura productiile sunt mai scazute decat in urma cu 20 de ani”, a mentionat seful Directiei de Statistica Maramures.
Firma condusa de Dorin Birle este veriga intre compania silvica nationala Romsilva si fabricile de mobila. Ia lemnul din padure si produce elemente semifabricate, exploatand anual 80.000 de metri cubi de lemn. Fabrica din Baia Mare, evaluata la peste 4 milioane de euro, are 200 de angajati si pana in 2008 exporta in tarile arabe 60% din productie.
Specializata in exploatarea si prelucrarea fagului, firma baimareana are o cifra de afaceri anuala ce depaseste 4 milioane de euro, iar pierderile din ultimii doi ani au fost sustinute de actionari in speranta ca dupa criza afacerea va fi de succes. Directorul firmei a acceptat sa vorbeasca despre masurile economice luate pentru atenuarea efectului crizei.
“Era foarte important sa scadem si noi pretul de achizitie la materiile prime, ceea ce am reusit abia in 2009. Apoi, am facut investitii, nu majore, dar care sa ne permita o crestere a productivitatii, am redus costurile de productie si numarul orelor suplimentare… Si nu am marit salariile din 2008, dar am reusit sa mentinem firma in viata. 2008 am fost pe profit, in 2009 si 2010 pe pierdere si sper ca in 2011 sa revenim pe profit”, a precizat director firmei baimarene de exploatere si prelucrare a lemnului.
Si, totusi, ce a generat anul trecut o crestere a productiei industriale din Maramures cu 10,4%? Seful statisticii maramuresene spune ca firmele care isi bazeaza activitatea pe export. De aceea, chiar daca si importurile au crescut in 2010 cu 23%, balanta comerciala din activitatile de comert exterior indica un plus adus de exporturi de 100 de milioane de euro.
“In Maramures a fost un trend de crestere al exporturilor, peste media pe tara. In anul 2010 am exportat marfuri cu 33,4%, calculat in euro, mai mult decat in 2009. In structura exporturilor a fost pe primul loc mobile cu 36,5%, masinile si echipamentele electrice 35,2%, materii textile si articole 8,7%, produse din lemn 6,8%, produse din cauciuc si articole din mase plastice 4,1% etc. Pe primele 10 luni din 2010 am avut 545 de milioane de euro export”, a precizat Vasile Pop, directorul Directiei de Statistica Maramures.
Varfului crizei din economia Maramuresului
Conform analizei economistilor de la Camera de Comert si Industrie Maramures, in 2009 cifra de afaceri din judet a scazut cu aproape 11%, fiind putin peste un miliard de lei. Profitul total a scazut cu 15% si aproape 10.600 de angajati au fost trecuti in somaj, iar 12.700 in somaj tehnic. Dupa ce a cazut cu aproape 10% in 2009, anul trecut productia industriala din Maramures a crescut cu 10,4% ajungand la nivelul de la sfarsitul anului 2008, considerat inceputul crizei economice la noi. Acolo ne situam acum.
Din cauza lipsei investitiilor in infrastructura rutiera si a viziunii strategice a autoritatilor judetene, veniturile din turism au scazut dramatic, indicele de utilizare neta a capacitatilor de cazare din Maramures fiind anul trecut de doar 14,1%, mult sub media nationala.
In pofida unui “boom” al supermarketurilor, incasarile din comert au continuat sa se diminueze si in 2010, iar in agricultura importam de trei ori mai mult decat exportam. Asadar, cresterea productiei industriale din judet de anul trecut s-a datorat faptului ca termenul de comparatie este anul 2009, cel mai dezastruos din economia locala postdecembrista.
Dovada continuarii regresului este tot in statistica, investitiile si noile constructii au fost in scadere chiar comparandu-le cu cele din dezastruosul an 2009. “La productie industriala si cifra de afaceri in industrie avem in 2010 semnul plus. Dar investitiile si constructiile au scazut semnificativ – investitiile au scazut cu 19,4% fata de anul 2009”, a declarat seful Directiei de Statistica Maramures.
Una dintre putinele mari investitii industriale din timpul crizei este cea de la inceputul anului trecut din fabrica de membrane prefabricate de pe platforma industriala a Baii Mari. Investitia a fost de 2,7 milioane de euro, iar administratorul roman al firmei olandeze recunoaste ca presiunea crizei a fost preluata de vestici in schimbul realizarii in Maramures a 50% din capacitatea de productie totala a holdingului, adica peste 4 milioane de euro anual.
„Am fost privilegiati. In 2009 fata de 2008 avem o crestere de peste 30%, in 2010 fata de 2009 am avut o crestere de 28%”, a precizat Anghel Ailenei, administratorul firmei olandeze “Hertalan”.
Exemplu: cum i-a ajutat statul pe olandezi
Olandezii care au investit in Baia Mare spun ca cea mai dificila parte a crizei a trecut. Acolo, companiile au reinceput investitiile, constructiile si cunosc primele cresteri economice. Pentru a avea termen de comparatie cu ceea ce s-a intamplat in Romania, l-am intrebat pe Wim Baars, managerul olandez al firmei de membrane prefabricate din Baia Mare, cum a reactionat in timpul crizei guvernul din tara sa pentru a ajuta mediul economic si societatea.
“In lipsa comenzilor, Guvernul olandez le-a permis angajatilor sa lucreze doar cateva ore pe zi, dar sa fie platiti cu salariul intreg, diferenta de salariu fiind completata de la bugetul statului timp de sase luni. In acest fel companiile au putut sa-si pastreze angajatii si sa treaca peste perioada dificila”, a explicat managerul olandez Wim Baars.
Ce ar trebui sa facem?
Cei implicati in productia industriala din judet referitoare spun ca efectele recesiunii pot sa scada in viitorul apropiat, insa sunt sceptici ca vor fi aplicate solutiile necesare, acestea fiind in mainile autoritatilor locale si centrale.
“Fiscalitatea este deosebit de mare. Va dau un singur exemplu: impozitul local pe cladiri pe care il platim este de 900 de milioane de lei vechi pe an. O suma considerabila! Daca vorbim de datoriile angajatorului fata de bugetul statului intram intr-o sfera din care toti cei din sectorul privat sunt pe aceeasi idee: fiscalitatea este foarte mare. Romania nu da semnalele cele mai pozitive in Europa in acesta directie”, a spus Anghel Ailenei, administratorul firmei olandeze din Baia Mare.
Dorin Birle crede ca implicarea ar fi trebuit sa vina din partea autoritatilor locale. “La o investitie de cateva milioane de euro ar fi normal macar utilitatile sa fie asigurate in zona, sa nu fi nevoit sa pierzi luni intregi pe la aprobari, pe la cozi, iar statul ar trebui sa reduca fiscalitatea pentru firmele din industrie. Avem nevoie si de comert, de magazine, dar industria este cea care va aduce un suflu economiei. Numai ca la noi fenomenul e asta: cand statul nu are bani, pentru a-si mentine suprastructurile, mareste darile, transparent sau mascat”, a spus Birle.
Cand se termina criza?
La final, i-am intrebat pe actorii din viata reala a economiei cand se sfarseste criza si ce trebuie sa invatam din ea, pentru ca aceia care nu invata din greselile trecutului sunt condamnati sa le retraiasca.
“Olandezii considera ca va fi posibil ca Europa sa iasa din criza dupa decembrie 2012, daca directiile marilor cancelarii europene sunt respectate si directiile de dezvoltare raman in aceeasi termeni. Dar sa o situatie gen Africa Centrala, cu implicatii asupra pretului petrolului, poate sa joace un rol important in prelungirea acestui termen”, considera Anghel Ailenei, administratorul firmei olandeze de membrane prefabricate din Baia Mare.
„Lectia pe care trebuie sa o invatam din aceasta criza este importanta pe care trebuie sa o dam lichiditatilor, atat ca si cetateni, cat si ca si companii. Pentru ca startul crizei a fost dat de lipsa de bani – multi oameni si companii nu avea bani, dar angajau cheltuieli. E un principiu economic sa produci intai bani, pentru a avea acoperire in a-i investi, a-i cheltui. E important sa apreciezi corect balanta de venituri si cheltuieli”, crede managerul olandez Wim Baars.
Sursa: Catalin Vischi
– Servicii de creare site web
