Pentru băimăreni, sfârșitul lunii septembrie are de mai bine de trei decenii un ritual aparte. Orașul se umple de oameni, muzică, târguri, miros de mâncare și, inevitabil, de castane. Sărbătoarea Castanelor a devenit unul dintre acele evenimente care au ajuns să se confunde cu imaginea Băii Mari.
Povestea ei oficială începe în 1993, însă legătura dintre Baia Mare și castan este cu câteva secole mai veche. Iar în arhive există chiar un document care ne duce până în anul 1642.
Castanele din Baia Mare, menționate încă din 1642
Castanul comestibil nu a fost ales întâmplător pentru a reprezenta orașul. Prezența lui în zona Băii Mari este documentată de secole.
Una dintre cele mai interesante mărturii datează din 24 septembrie 1642. Într-un proces-verbal al vremii se menționează că secretarul orașului trimisese castane principelui Gheorghe Rákóczi I,acesta mulțumind în scris pentru dar. Informația apare inclusiv în documentările istorice dedicate Sărbătorii Castanelor. Este un detaliu aparent mărunt, dar care arată că produsul asociat astăzi cu festivalul făcea parte din identitatea locului cu aproximativ 350 de ani înainte de prima ediție a sărbătorii.
Legătura a devenit atât de puternică încât frunza de castan a ajuns să fie folosită și ca element simbolic al municipiului.
Înainte de „Castane” exista „Toamna băimăreană”
Sărbătoarea pe care o cunoaștem astăzi nu a apărut însă dintr-un vid.
Înainte de 1989, băimărenii erau obișnuiți cu manifestări de toamnă în care producătorii veneau cu fructe, legume și alte produse ale sezonului. Evenimentul era cunoscut drept „Toamna băimăreană”, iar pentru multe familii avea și un rol foarte practic: era momentul în care își puteau cumpăra produse pentru proviziile de iarnă. Relatări ulterioare despre primele ediții ale Sărbătorii Castanelor remarcă asemănarea cu vechile târguri agroalimentare.
Există și referiri la o sărbătoare a recoltei organizată în 1990, însă 1993 este anul considerat oficial drept începutul Sărbătorii Castanelor.
1993: anul în care Baia Mare primește propria sărbătoare
După Revoluție, administrația locală a încercat să creeze un eveniment care să aibă o identitate clar băimăreană.
Inițiativa i-a aparținut primarului de atunci, Cristian Anghel, iar acesta a povestit ulterior că ideea inițială a venit de la soția sa, Dana Anghel. Conceptul era simplu: Baia Mare să aibă o sărbătoare proprie, care să adune comunitatea și să ofere câteva zile de evenimente într-o perioadă dificilă a tranziției de după 1989.
Așa s-a ajuns la simbolul firesc al zonei:castanul comestibil.
În toamna anului 1993 avea loc prima ediție.
Un amănunt interesant este că ediția inaugurală ar fi fost realizată integral din sponsorizări. Ulterior, odată cu dezvoltarea evenimentului, au început să fie alocate fonduri și din bugetul local.
La început, vedeta nu era scena. Era Expo Flora
Sărbătoarea Castanelor din 1993 arăta destul de diferit față de festivalul de amploare cunoscut de generațiile mai tinere. Unul dintre principalele puncte de atracție era Expo Flora, expoziția de flori ajunsă atunci la ediția a IX-a. Documentele administrației locale arată chiar că, în primele ediții, Expo Flora reprezenta unul dintre punctele centrale ale manifestării. Tot în 1993 a fost inclusă expoziția „Rivulus Dominarum”, organizată de Camera de Comerț și Industrie Maramureș, unde erau prezentate și comercializate bunuri de larg consum.
Așadar, primele „Castane” combinau mai degrabă târgul, expoziția, produsele de toamnă și întâlnirea comunității. Componenta de divertisment avea să crească treptat.
De la un târg local la unul dintre cele mai mari evenimente ale orașului
De la ediție la ediție, programul s-a diversificat.
Au apărut tot mai multe concerte, spectacole folclorice, expoziții, întreceri sportive, târguri ale meșterilor și comercianților, activități culturale și evenimente pentru copii. Presa națională descria deja în 2004 Sărbătoarea Castanelor drept un simbol al vieții sociale și culturale a municipiului. Și geografia festivalului s-a schimbat odată cu amploarea sa. În perioada 1993-2007,o mare parte a manifestărilor s-a concentrat în zona Sălii Sporturilor, Hotelului Mara și Casei Tineretului, cu o excepție importantă în 1994, când evenimentele au ajuns în zona Casei de Cultură, Parcului Municipal și Teatrului de Vară.
Cu timpul, sărbătoarea a început să ocupe zone tot mai întinse ale orașului.
Mai mult decât trei zile de concerte
Privită după mai bine de trei decenii, Sărbătoarea Castanelor spune și o poveste despre transformarea Băii Mari.
În 1993, România se afla încă în primii ani ai tranziției, iar evenimentul pornea relativ modest, în jurul unor târguri și expoziții. În anii următori, pe măsură ce orașul s-a schimbat, s-a schimbat și sărbătoarea.
Generații diferite au, de fapt, Castanele lor.
Pentru unii sunt Expo Flora, tarabele și primele ediții din anii ’90. Pentru alții sunt concertele din adolescență, întâlnirile cu prietenii și aglomerația din Centrul Vechi. Pentru copiii de astăzi pot însemna lumini, jocuri și prima plimbare prin oraș într-o seară de festival.
Dar în spatele tuturor acestor imagini rămâne același simbol.
Castanul.
Cel ale cărui fructe erau suficient de apreciate în Baia Mare încât să fie trimise în dar unui principe în 1642 și care, peste trei secole, avea să dea numele celei mai cunoscute sărbători a orașului.
Sursa documentării: istoricul oficial al Sărbătorii Castanelor, documente ale administrației locale, AGERPRES și arhiva eMaramureș.
– Servicii de creare site web
