CRONOLOGIE – Viața regelui Mihai, o istorie puțin cunoscută

Regele Mihai a fost și va rămâne o personalitate marcantă a României. Acesta a fost urât de mulți și iubit de și mai mulți, datorită personalității și deciziilor sale.

Despre cei 96 de ani ai acestuia s-au scris și se vor mai scrie multe. În memoria regelui Mihai I al României, vă prezentăm câteva dintre momentele importante ale vieții acestuia.

– 25 octombrie 1921: se naște, la Sinaia, fiind fiul principelui Carol (care avea să devină Regele Carol al II-lea) și al prințesei Elena. Este nepot al regelui Ferdinand I și al reginei Maria (din partea tatălui), iar din partea mamei este nepot al regelui Constantin al Greciei. Pe filieră britanică, este stră-strănepot al reginei Victoria a Marii Britanii și văr de gradul trei al reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii;

– 1925: principele Mihai devine prinț moștenitor, odată cu renunțarea la tron a principelui Carol. Acesta a plecat din țară, alături de concubina sa, Elena Lupescu;

– iulie 1927: moare regele Ferdinand, iar Principele Mihai este proclamat rege, la vârsta de 6 ani;

– iunie 1930: Carol se întoarce în țară și este desemnat rege, iar fiul său, Mihai, devine urmaș la tron, primind titlul de „Mare Voievod de Alba-Iulia”. Mama acestuia, Elena, este trimisă în exil, la Florența, Mihai având posibilitatea să o vadă doar câteva săptămâni pe an;

– 1937: devine sublocotenent în armata română;

– 6 septembrie 1940: după abdicarea tatălui său, forțată de generalul Ion Antonescu, principele Mihai devine rege, la 18 ani. A fost încoronat cu Coroana de Oțel și uns rege de către patriarhul României, Nicodim Munteanu, în Catedrala Patriarhală din București;

– 23 august 1944: îl arestează pe Mareșalul Antonescu, întorcând astfel armele împotriva Axei;

– 12 septembrie 1944: semnează armistițiul cu Aliații, fapt ce a dus la scurtarea cu aproximativ șase luni a războiului și la salvarea a sute de mii de vieți. Tot atunci este eliberat, de sub ocupație maghiară, nordul Transilvaniei;

– La sfârșitul războiului, regele Mihai I primește distincții importante din partea mai multor conducători aliați. Președintele SUA, Harry S. Truman, îi oferă Legiunea de merit în cel mai înalt grad, iar Iosif Stalin îi conferă acestuia Ordinul Victoria cu diamante, pentru ”ruptura cu Germania hitleristă și alinierea cu Națiunile Unite, în clipa când încă nu se precizase clar înfrângerea Germaniei.”;

– martie 1945: este obligat să accepte guvernul lui Petru Groza, un govern prosovietic, dominat de Partidul Comunist Român;

– august 1945: datorită nenumăratelor abuzuri, acesta cere demisia guvernului comunist Groza, însă fără succes;

– 21 august 1945: începând cu acea data, Mihai intră în grevă regală, opunându-se guvernului Groza prin refuzul sancționării și promulgării decretelor emise de comuniști;

– 8 noiembrie 1945: cu ocazia zilei onomastice a regelui (Sf. Arhangheli Mihail și Gavril), în Piața Palatului din capitală are loc o manifestație pro-monarhistă și anti-comunistă. Guvernul Groza profită de acest pretext, dat fiind faptul că grupările muncitorești asociate PCR au intervenit prin violență, și operează arestări în masă în rândul studenților și simpatizanților PNȚ și PNL. Manifestația s-a soldat cu 11 morți, zeci de răniți și sute de arestări;

– 30 decembrie 1947: regele este silit să abdice. Potrivit acestuia, prim-ministrul communist Petru Groza l-ar fi amenințat cu un pistol și l-a șantajat că, în cazul în care nu abdica, va executa 1.000 de studenți;

– 3 ianuarie 1948: îi este impusă părăsirea țării. Acesta este urmat de principesele Elisabeta de Romania și Ileana de Habsburg;

– iunie 1948: se căsătorește cu Regina Ana a României, principesa de Bourbon-Parma, cu care are cinci fiice. Nunta a avut loc la Palatul Regal din Atena, cu sprijinul unchiului său, Regele Paul al Greciei. Acesta a fost singurul monarh care i-a ajutat să se căsătorească, dat fiind faptul că principesa Ana era catolică, iar Mihai ortodox;

– 25 decembrie 1990: după decenii întregi de exil, regele Mihai revine în România. Sosește, alături de mai mulți membri ai familiei regale, pe aeroportul Otopeni. Aceștia sunt opriți din drumul lor spre Curtea de Argeș de un baraj al poliției, care îi escortează la aeroport și îi obligă să părăsească țara;

– 1992: guvernul îi permite regelui, cu ocazia sărbătorilor pascale, să revină în țară. În București, peste 1.000.000 de persoane și-au manifestat bucuria revenirii regelui, ieșind în stradă. Popularitatea regelui îl nemulțumește pe președintele Ion Iliescu, care îi interzice acestuia, pentru următorii cinci ani, accesul în țară;

– 7 octombrie 1994: se încearcă din nou intrarea în țară a regelui Mihai, însă este întors din drum. Motivul invocat a fost acela că nu i se putea acorda viză în acel moment;

– 1997: Emil Constantinescu devine președinte. Acesta îi reactivează cetățenia română regelui Mihai și îi permite acestuia să vină în țară. Regele Mihai începe să facă lobby în vederea admiterii României în NATO și UE. Tot în 1997, regele vizitează Maramureșul și Baia Mare;

– 2007: regele Mihai devine membru de onoare al Academiei Române;

– 30 decembrie 2007: este promulgat noul statut al casei regale, act prin principesa Margareta devine moștenitoare a tronului, cu titlurile de Principesă Moștenitoare a României și de Custode al Coroanei României;

– 10 mai 2011: legăturile istorice și dinastice cu Casa princiară de Hohenzollern-Sigmaringen sunt rupte. Se renunță, deci, la titlurile conferite lui si familiei sale de către Casa princiară, iar numele familiei sale se schimbă în „al (a) Romaniei“;

– martie 2016: datorită stării sale de sănătate, renunță definitiv la viața publică;

– august 2016: soția regelui Mihai, regina Ana, se stinge din viață. Înmormântarea acesteia a avut loc la Curtea de Argeș, însă fără participarea regelui Mihai;

– 5 decembrie 2017: la vârsta de 96 de ani, regele Mihai I al României moare. Regele Mihai va fi înhumat sâmbătă, 16 decembrie, la Catedrala Arhiepiscopală din Curtea de Argeş unde va avea loc o slujbă scurtă de înmormântare.

Alexandru Bonaț