O posibilă decizie privind strămutarea bisericii monument UNESCO din Bârsana a stârnit reacții vehemente în spațiul public, după ce Cornel Ivanciuc a lansat un semnal de alarmă privind intenția Episcopiei Maramureșului și Sătmarului de a muta lăcașul de cult din vechiul cimitir al satului în incinta complexului monahal din Bârsana.
Potrivit unei postări publicate de Ivanciuc, vineri, 25 iulie a.c., Paulina Popoiu, directorul general al Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, și Mirela Ana Barz, directorul Muzeului Maramureșean din Sighetu Marmației, s-au întâlnit la reședința episcopală din Baia Mare cu Episcopul Iustin, care le-ar fi informat despre acordul dat pentru strămutarea monumentului.
„Am deschis contul de facebook al Paulinei Popoiu, directorul general al Muzeului Național al Satului “Dimitrie Gusti” din București și nu-mi vine să cred că poate fi adevărat ce-mi citesc ochii. Vineri, 25 iulie a.c., Paulina Popoiu a fost primită de părintele Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, la reședința episcopală din Baia Mare, împreună cu Mirela Ana Barz, directorul Muzeului Maramureșean din Sighetu Marmației.
Episcopul le-a înștiințat că și-a dat acordul pentru strămutarea bisericii monument UNESCO din cimitirul localității Bârsana, Maramureș, în vatra complexului monahal Bârsana, urmând ca mănăstirea să construiască o replică pe amplasamentul vechii biserici. Niciuna dintre cele două managere, ale unora dintre cele mai importante obiective culturale din România, nu a criticat demersul criminal al episcopului și pare că prin tăcerea lor încuviințează oribila crimă pe cale să se petreacă.
Episcopul este în căutare de lobby la autoritățile competente, pentru a-i sprijini demersul demolator și sunt convins că a dat de cine trebuie în persoana celor două cucoane care trăiesc și ele într-un univers paralel. A strămuta un monument UNESCO presupune declasarea lui. El nu va mai putea fi reintrodus niciodată în lista indicativă UNESCO pentru că pe de o parte este un monument al patrimoniului imobil, care nu poate fi decontextualizat de situl căruia îi aparține – vechiul cimitir al satului – iar pe de alta, picturile unice în Maramureș, aparținând meșterului Toader Hodor și realizate majoritatea pe lemn, la începutul secolului al XIX-lea, cu puternice influențe baroce și rococo, se vor distruge implacabil la strămutare.
Noua mănăstire Bârsana a cărei construcție a început în 1993, a dus de la bun început o politică de obnubilare a bisericii din Jbâr, mergând până în situația în care măicuțele au distrus de nenumărate ori indicatoarele spre obiectivul UNESCO și au răspândit informația falsă, în rândul pelerinilor cu școală puțină, că de fapt noua mănăstire ar fi în patrimoniul universal. Mai mult de 80% din turiștii care ajung la Mănăstirea Bârsana habar nu au că adevăratul obiectiv UNESCO se află la câțiva kilometri depărtare.
Ultima lovitură împotriva patrimoniului umanității va aduce ca trofeu, rămășițele unui excepțional monument de artă bisericească, pe moșia unor ignoranți, cu metode folosite doar de Ceaușescu, și pe care le credeam uitate și îngropate….
P.S. Voi da alarma roșie la sediul general al UNESCO de la Paris în cazul monumentului în pericol de la Bârsana, vânat de ignoranța cu mitră de episcop a vremelnicului Iustin.” – se arată în postarea acestuia.
– Servicii de creare site web
