Crestinii ortodocsi si greco-catolici sarbatoresc Duminica Floriilor si rememoreaza intrarea Domnului in Ierusalim inainte de Patimile si Invierea Sa. De Florii peste 1,3 milioane de romani care poarta nume de flori isi serbeaza onomastica.
Intrarea lui Iisus in Ierusalim este singurul moment din viata Sa pamanteasca in care a acceptat sa fie aclamat ca Imparat. Oamenii l-au intampinat pe Iisus cu ramuri de finic si de maslin, strigand: „Osana! Bine este cuvantat Cel ce vine intru numele Domnului”. Prin aceste cuvinte, oamenii simteau ca insusi Dumnezeu a venit in lume, pentru a aduce mantuirea ei. Intrand ca Imparat in Ierusalim, Iisus anticipeaza biruinta Sa apropiata asupra mortii, ca si biruinta intregii omenirii pe care o purta in Sine.
Primele mentiuni despre aceasta sarbatoare provin din secolul al IV-lea. In vechime, Duminica Floriilor, inceputul saptamanii Pastilor, mai era numita Duminica aspirantilor sau a candidatilor la botez, pentru ca in aceasta zi catehumenii (cei care urmau sa se boteze) mergeau cu mare solemnitate la episcop spre a-i cere sa fie admisi la botez, iar acesta le dadea sa invete Simbolul credintei (Crezul). Se mai numea si duminica gratierilor, pentru ca, in cinstea ei, imparatii acordau gratieri.
Anul acesta de Florii este praznuit si Sfantul Gheorghe, cu trei zile mai devreme, intrucat sarbatoarea cade in Saptamana Patimilor. Patriarhia Romana a anuntat ca Patriarhul Daniel a aprobat, la propunerea Permanentei Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucurestilor, ca slujba Sfantului Gheorghe sa fie oficiata impreuna cu slujba praznicului Intrarii Domnului in Ierusalim.
Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, purtatorul de biruinta, este unul dintre cei mai indragiti sfinti ai Bisericii, atat in Rasarit, cat si in Apus, fiind un simbol al barbatiei si al jertfei pentru Hristos. In icoane este infatisat calare, purtand o sulita si ucigand un balaur, expresie a unei legende raspandite despre una dintre ispravile sale dinainte de martiriu. In Biserica Ortodoxa, Sfantul Gheorghe este considerat patronul spiritual si protectorul armatei.
In vechea traditie populara romaneasca, in aceasta zi era celebrat un zeu al vegetatiei, protector al cailor, al vitelor cu lapte si al holdelor semanate. Sfantul din calendarul popular este numit Sangiorz in Transilvania si Banat si Sfantul Gheorghe in Moldova, Muntenia si Oltenia.
In ziua de Sfantul Gheorghe se practica numeroase acte rituale menite sa apere stanele si ciobanii de fortele malefice pe timpul verii: aprinderea focului viu, afumarea ciobanilor si a oilor, alungarea prin strigate si zgomote a vrajitoarelor care fura sporul laptelui, purificarea prin stropirea cu apa sfintita, scaldatul ritual in apa curata a raurilor, sacrificarea mielului. De asemenea, au loc petreceri campenesti la care se mananca mamaliga fiarta in lapte, miel fript haiduceste, colaci, cas de la primul muls, se canta si se joaca dupa melodii pastoresti.
Sursa: Rompres
Ionel Bogdan e tânăr, doar la exterior. În străfundul ființei sale, aduce a baron vechi, decrepit, de început de anii...
Citeste mai mult