Cetatea din Fagaras este considerata al doilea cel mai frumos castel din lume, fiind devansata de Castelul Neuschwanstein din Germania, in stil romantic-renascentist, potrivit unui clasament realizat de Hopper, un site dedicat planificarii calatoriilor si prezentat de publicatia Huffington Post.
„Cetatea Fagaras reprezinta una dintre cele mai mari si mai bine conservate cetati feudale din Europa de Est. In trecut, castelul a fost pivotul puterii regionale. In timpul secolului al XVII-lea cetatea a fost extinsa, reflectand bogatia locului”, potrivit publicatiei citate, Cetatea Fagaras fiind a doua din lume intr-un top zece al celor mai frumoase castele.
Asezata langa muntii ce desparteau Ardealul de Muntenia, Cetatea Fagarasului a fost pretuita si de voievozii Tarii Romanesti, dar si de principii transilvaneni, ea cunoscand suzeranitatea regatului ungar, dar si pe cea a sultanilor otomani. Spre sfarsitul secolului al XIV-lea, Mircea cel Batran se intitula si domn al Tarii Fagarasului pana la Olt. Cetatea este legata apoi de ascensiunea politica a lui Stefan Mailat, nobil fagarasean care ajunge la demnitatea de voievod al Transilvaniei. In anul 1599 Mihai Viteazul daruieste cetatea Doamnei Stanca, sotia sa. Ceva mai tarziu, in secolul XVII, Cetatea Fagarasului este resedinta principilor Transilvaniei si gazduieste de cateva ori chiar adunarile dietei principatului. Dupa anul 1696, cetatea devine proprietate a Coroanei Habsburgice.
Cetatea a fost zidita pe locul unei fortificatii de lemn, ridicata in secolul XII, intarita cu un sant si un val de pamant. Un incendiu naprasnic distruge aceasta prima cetate, dupa care, la sfarsitul secolului al XIV-lea incepe construirea fortificatiei din piatra si caramida, un patrulater cu turnuri la colturi, un avanpost in partea de rasarit.
Intre anii 1520-1541, Stefan Mailat intareste cetatea dubland zidul de incinta in care include barbacana portii, fortificatie ce intarea intrarea. El ridica inca un etaj peste latura sudica, iar aceasta zona a constructiei va fi cunoscuta apoi drept casele lui Mailat.
Parerile conform carora cetatea a fost proprietate a familiei Mailat sunt false. Stefan Mailat s-a nascut langa Fagaras, la Comana, intr-o familie de boieri romani. Tatal sau a facut avere, a intins proprietatile familiei si, pentru a intra in randurile nobilimii transilvane, a trecut la catolicism. Stefan a beneficiat de statutul familiei si a avut o ascensiune militara si politica vertiginoasa. El nu si-a ascuns originea romaneasca si de multe ori a fost suspectat pentru legaturile sale cu romanii. Scopul lui Stefan Mailat era sa desprinda Transilvania de Regatul Ungar, chiar daca in jocul sau politic era nevoit sa apeleze la arbitrajul sultanului, regele maghiar devenise vasalul imperiului otoman.
In anul 1534 Stefan Mailat a ajuns voievod al Ardealului, dar nu a izbandit mai departe cu planul sau si a murit intemnitat la Istanbul. In aceasta perioada, Cetatea Fagarasului dobandise deja renumele unei cetati greu de cucerit insa, in secolul al XVII-lea suporta noi lucrari de intarire a fortificatiilor si amenajari interioare potrivite noului statut de resedinta a principilor transilvaneni.
Gabriel Bethlen (1613-1629) si Gheorghe Rackozi I (1631-1648) isi leaga numele de aceasta etapa. Turnurile devin bastioane puternice, zidurile nordice si cele sudice sunt dublate prin interior, iar in spatiul dintre cele doua randuri de zidarie se pune pamant. Se construieste un corp de garda si santul de aparare este extins si umplut cu apa din Olt.
Domeniul cetatii cuprindea 50 de sate, iar despre forta si importanta pe care a dobandit-o Fagarasul pe parcursul Evului Mediu, cetatea vorbeste si in prezent, sustin istoricii. Aflata in mijlocul municipiului Fagaras, cetatea a fost vizitata anul trecut de 30.000 de turisti din tara si din strainatate. In prezent in Cetatea Fagarasului se fac lucrari de restaurare la Corpul de Garda, partea sudica, iar aceasta zona nu poate fi vizitata.
„Turistii care ajung incepand de saptamana viitoare la Cetatea Fagaras pot vizita etajul unu si 24 de incaperi de la acest etaj, doua din cele patru bastioane, toate cele cinci turnuri, curtile interioare si exterioare, Crama Cetatii unde se afla o expozitie de pictura intitulata „Fagarasul in documente si imagini”, a declarat pentru Agerpres, directoarea Cetatii Fagarasului, Elena Bajenar.
Turistii care viziteaza acest obiectiv au la dispozitie ghiduri si audio-ghiduri in cinci limbi, romana, engleza, franceza, germana si maghiara. Pe santul de aparare din jurul Cetatii Fagarasului pot fi admirate 11 lebede, dar si rate salbatice. Programul de vizitare al Cetatii Fagarasului este de marti pana vineri intre orele 8.00-18.00, iar sambata si duminica intre orele 9.00-17.00. Biletul de intrare costa 15 lei pentru adulti si sapte lei pentru copii, elevi, studenti si pensionari. Luni obiectivul turistic este inchis.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
