O echipa de astronomi britanici a anuntat ca a identificat cheia misterului mortii galaxiilor, un mister vechi de decenii privind galaxiile care pur si simplu nu mai produc noi stele, conform SPACE.com.
De aproximativ doua decenii astronomii stiu de existenta a doua tipuri de galaxii. Aproximativ jumatate dintre galaxiile cunoscute sunt vii — adica produc stele in aglomerarile de gaze si praf cosmic pe care le contin, iar celelalte galaxii sunt moarte — nu dispun de aglomerari de gaze, maternitati cosmice in care sa se nasca noi stele, conform coordonatorului acestui studiu, Yingjie Peng, astronom la Universitatea Cambridge din Anglia. Materia prima pentru nasterea unei stele este hidrogenul.
Pana la acest studiu astronomii nu erau siguri cu privire la cauzele care impiedica formarea de noi stele intr-o galaxie. „Ce omoara galaxiile este una dintre cele mai dificile probleme cu care astronomii s-au confruntat in ultimii 200 de ani”, a declarat Peng pentru Space.com.
Astronomii au propus doua ipoteze care sa explice aceste morti galactice. Prima dintre ipoteze este cunoscuta drept cea a „strangularii”, in care resursele de gaze cosmice reci necesare aprinderii de noi stele sunt incet dar sigur pierdute. Cealalta ipoteza implica disparitia brusca a maselor de gaze cosmice dintr-o galaxie, probabil in urma influentei gravitationale exercitate de o alta galaxie din apropiere.
Dupa analiza a peste 26.000 de galaxii din apropierea relativa a Caii Lactee, cercetatorii au identificat noi indicii care sustin ipoteza „strangularii”. „Aceasta este prima dovada concludenta ca rezervele de gaze cosmice galactice sunt strangulate pana la moartea galaxiilor”, conform lui Peng.
Stelele sunt formate in cea mai mare parte din hidrogen si heliu. Cercetatorii s-au concentrat pe analiza „metalelor” — elementele mai grele decat heliul si hidrogenul — din galaxii. Astfel de „metale” se formeaza spre finalul vietii stelare cand stelele incep sa sintetiteze elemente mai grele din heliu.
Astronomii au observat ca galaxiile moarte dispun de concentratii de metale mult mai ridicate decat galaxiile vii. Aceasta descoperire sprijina teoria privind moartea prin strangulare treptata a galaxiilor.
Dupa ce aglomerarile de gaze cosmice dintr-o galaxie sunt sufocate, in galaxii mai ramane un volum suficient de mare de gaze pentru a aprinde noi stele. Aceste noi stele formate incep in timp relativ scurt sa produca elemente mai grele decat hidrogenul si heliul. Prin contrast, daca gazul cosmic ar disparea brusc dintr-o galaxie, conform celei de-a doua ipoteze, formarea de noi stele s-ar opri brusc si prin urmare ar rezulta mai putine elemente grele.
Conform modelelor computerizate, procesul de strangulare are nevoie de aproximativ 4 miliarde de ani pentru a duce la oprirea completa a nasterii de noi stele intr-o galaxie. Acest lucru explica diferenta de varsta observata intre galaxiile in care se formeaza inca stele si cele „moarte”.
In continuare astronomii trebuie sa inteleaga mai bine mecanismul care produce aceasta strangulare. Una dintre ipoteze sustine ca galaxiile din vecinatate pot absorbi gazul ce formeaza maternitatile stelare ale unei galaxii in curs de strangulare.
Acest studiu este prezentat pe larg in ultimul numar al revistei Nature.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
