CERCETĂRI ARHEOLOGICE DE SUPRAFAȚĂ

În cadrul proiectului de cercetare al Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș intitulat „Sate, biserici și mănăstiri dispărute din actualul județ Maramureș”, au fost întreprinse cercetări de suprafață în localitatea Sălsig, respectiv pe Dealul Sălsigului în data de 28 februarie.

Echipa a fost formată din muzeografii arheologi dr. Dan Pop (responsabilul proiectului) și dr. Marius Ardeleanu. Scopul cercetării a fost acela de a identifica locul numit „la Mănăstire” unde se presupune că ar fi funcționat, în vechime, un astfel de edificiu de cult.

În literatura de specialitate (Petri Mór în „Szilágy Vármegye Monographiája”, vol. IV, Zilah, 1902, p.440) se menționează că, potrivit tradiției locale, pe Dealul Satului, în locul la Mănăstire „a fost o dată un loc de pelerinaj. Astăzi, însă (1902, n.n.), nu există niciun semn al acestui fapt”.

Cercetările arheologilor au pornit de la aprecierea că, foarte probabil, Dealul Satului este același cu Dealul Sălsigului, iar toponimul la Mănăstire ar trebui căutat în acest areal. Dealul Sălsigului este situat, în dreapta văii Burjugului, la vest-nord-vest de satul Sălsig şi la 1.2 km nord-vest de actuala mănăstire din locul numit Făget unde se află, începând din anul 2000, Mănăstirea ortodoxă Făget, cu hramul „Înălțarea Domnului”

Recent, tradiția locală menționează că mănăstirea actuală a fost ridicată ca urmare a unui vis pe care l-a avut preotul Cornel Bot. Acesta susține că, în Joia Mare, i s-a arătat Dumnezeu în vis și l-a încredințat să zidească o mănăstire în locul numit Dealul Mănăstirii, iar cu ajutorul unui bătrân ar fi găsit locul cu pricina, undeva pe drumul Asuajului.

Documentele cunoscute până în momentul de față nu menționează o mănăstire în această locație. De asemenea nici pe hârțile mai vechi sau mai noi un astfel de edificiu nu apare reprezentat. Cercetările efectuate, pe o suprafață relativ restrânsă în jurul dealului Sălsigului, nu au dus la identificarea de vestigii arheologice.