Astăzi este despre omenie, bun-simț și despre un cuvânt folosit mai rar decât trebuie: „mulțumesc”!
Am fost iar pe Țibleș. A doua urcare în această lună! Iubesc muntele, iubesc natura! Acolo e locul în care îmi încarc bateriile, mă motivez și capacitez, găsindu-mi mereu inspirația pentru noi proiecte și forța pentru provocări!
Urcarea pe munte n-a fost programată, totul petrecându-se pe repede înainte. Iar pentru ca ziua de astăzi să merite câteva rânduri, pachetul nostru de mâncare a fost uitat acasă, rămânând ca singură soluție la „bucătăria” din pădure. Nu că afinele și zmeura nu erau suficient de bune, dar o urcare pe unul dintre acoperișurile Maramureșului, vine la pachet cu un consum considerabil de energie.
La Refugiul Arcer am dat peste o gașcă de tineri. Erau cu corturile, toți în jurul unui foc. Pe unii îi cunoșteam. Mă cunoșteau și ei pe mine. Le-a trebuit doar o secundă de gândire pentru a ne oferi mâncarea lor, ei zicând că urmează oricum să se întoarcă acasă. Ne-au dat de toate, pe săturate, nu pentru unul, ci pentru 8 persoane! Ascensiunea a fost pe bulina albastră, spre Arcer. Mirific!
Ajunși în vârf puțin obosiți și bronzați mai mult, în timp ce ne bucuram de mirificul peisaj, am rezolvat și a doua provocare: cuțitul cu care să ne pregătim cele de-ale gurii. Un alt tânăr, de această dată bistrițean, ne-a oferit cuțitul lui.
Am petrecut un timp pe munte, iar apoi am început coborârea. Se apropia seara. Coborârea am făcut-o pe banda albastră, pe zig-zag-ul văii glaciare.
Pe valea Țibleșului am destui prieteni, unii mai noi, alții mai vechi, dar pentru ca ziua să fie completă, de la unul dintre acești prieteni am primit și niște răcoritoare numai bune pentru refacerea energiei.
Așa că, într-o lume în care tinerii sunt tot mai criticați de societate, astăzi pentru mine, tinerii mi-au oferit ceva din puținul lor, făcut-o cu zâmbetul pe buze, cu bucurie și cu acea sclipire în priviri pe care eu am tradus-o: mă bucur că am putut ajuta!
Am fost un lider al tinerilor, al studenților mai exact, dar de multe ori, cu atât mai mult în ultimul timp, i-am criticat și eu, fiind extrem de dezamăgit de unele situații, dar astăzi în inima mea a reapărut speranța că în jurul nostru sunt și tineri de bine cărora le zic atât: MULȚUMESC!
Iar pentru cei care astăzi n-au fost pe munte, haideți, încercați trasee montane, poate veți fi și voi mai buni sau cel puțin veți vedea cu arată niște oameni buni!
Andrei BUDA
– Servicii de creare site web
