Astrofizicianul britanic Stephen Hawking implineste astazi, 8 ianuarie, 72 de ani, omul de stiinta publicand de-a lungul timpului numeroase lucrari stiintifice despre expansiunea Universului, gaurile negre si teoria relativitatii. Hawking a inceput sa predea la Universitatea Cambridge in 1962. El a primit titlul de Comandor al Imperiului Britanic in 1982 si este membru al Academiei de stiinte americane.
Pe cand studia la Oxford, tanarul Hawking a observat ca devenise „din ce in ce mai neindemanatic” si cadea „de multe ori aparent fara niciun motiv”. Dupa o serie de teste medicale, el a aflat ca sufera de o maladie incurabila, diagnosticata ulterior ca fiind maladia Charcot, cunoscuta si sub denumirea de maladia Lou Gehrig. „Urma probabil sa mor in decurs de cativa ani. A fost un adevarat soc”, isi aminteste Hawking, care avea pe atunci varsta de 21 de ani. Desi medicii i-au spus atunci ca mai are de trait doar cativa ani, acesta implineste in ianuarie 2014 varsta de 72 de ani.
Hawking a fost casatorit cu Jane Wilde, intre anii 1965 si 1991, cu care are trei copii – Robert, Lucy si Timothy. Savantul britanic s-a casatorit apoi, in 1995, cu asistenta lui medicala Elaine Mason, de care a divortat in octombrie 2006.
Scleroza laterala amiotrofica – boala Lou Gehrig – se caracterizeaza printr-o pierdere progresiva a anumitor celule nervoase ale creierului si maduvei spinarii, denumite neuroni motori, ce comanda muschii voluntari, care fac posibila miscarea. Boala este progresiva, invalidanta, fatala – mersul, vorbitul, mancatul, inghititul si alte functii fundamentale devenind mai dificile cu timpul. Cauzele maladiei sunt necunoscute, insa se stie ca circa 5-10% dintre bolnavi prezinta o forma mostenita a acesteia.
Cele mai multe dintre persoanele diagnosticate cu aceasta maladie degenerativa paralizanta traiesc mai putin de cinci ani dupa diagnosticare. „Faptul ca el a trait cu aceasta boala timp de aproape 50 de ani face din el un om extraordinar”, a declarat Brian Dickie, directorul Asociatiei britanice pentru maladiile neurodegenerative, la o conferinta organizata la Cambridge, in onoarea lui Stephen Hawking.
In prezent, astrofizicianul a pierdut aproape total controlul asupra corpului sau. El se misca si comunica intr-un mod chinuitor, un scaner cu infrarosii fiind folosit pentru a-i traduce in cuvinte miscarile obrazului cu ajutorul unui calculator si sintetizator vocal. Se pare ca Hawking isi pierde insa si abilitatea de a-si misca muschii obrajilor. „Totusi, celebritatea cauzata de boala nu trebuie sa eclipseze contributiile” sale din domeniul fizicii, intrucat „el a facut fara indoiala mai mult decat oricare altul, de la Einstein incoace, pentru imbunatatirea cunostintelor despre gravitatie”, a spus, cu acelasi prilej, Martin Rees, fostul director al Royal Society.
Astrofizicianul britanic a publicat lucrari stiintifice despre expansiunea Universului, gaurile negre si teoria relativitatii. In cel mai recent volum al sau, intitulat „The Grand Design”, publicat in septembrie 2010, Hawking demonteaza o teorie a lui Isaac Newton, afirmand ca Universul nu a avut nevoie de Dumnezeu pentru a fi creat.
In decembrie 2012, Stephen Hawking a castigat premiul Fundamental Physics, in valoare de 1,8 milioane de lire sterline, care i-a fost acordat pentru descoperirea potrivit careia gaurile negre emit radiatii. Premiul Fundamental Physics, a carui valoare este de 1,8 milioane de lire sterline (3 milioane de dolari), a fost decernat anterior si celor sapte oameni de stiinta de la CERN, care au contribuit la descoperirea unei noi particule „compatibile” cu bosonul Higgs. Intr-o declaratie acordata publicatiei The Guardian, Stephen Hawking s-a declarat „incantat si onorat” sa primeasca aceasta distinctie. „Nimeni nu face cercetare in fizica cu intentia de a obtine un premiu. Cu toate acestea, premii ca acesta joaca un rol important in recunoasterea publica a performantelor in fizica. Cresc valoarea fizicii si interesul fata de acest domeniu”, a mai spus Stephen Hawking.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
