Procurorii DIICOT și polițiștii de combatere a criminalității organizate au declanșat joi, 15 octombrie, o amplă operațiune împotriva unei grupări suspectate că a pus la punct un mecanism complex de evaziune fiscală și spălare a banilor în domeniul construcțiilor. Au fost efectuate 48 de percheziții în București și șase județe, într-un dosar care vizează peste 20 de persoane și prejudicii estimate la peste 55 de milioane de lei. Potrivit anchetatorilor, gruparea ar fi acționat încă din 2021, utilizând firme-fantomă, facturi fictive și transferuri bancare succesive pentru a evita plata taxelor și a scoate bani din circuitul economic legal.
Perchezițiile au fost efectuate de procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Iași, împreună cu polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Iași, în județele Iași, Giurgiu, Prahova, Maramureș, Dâmbovița și Ilfov, precum și în municipiul București.
Cercetările vizează infracțiunile de constituirea unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală, delapidare, folosirea cu rea-credință a creditului societății și spălare a banilor.
Potrivit DIICOT, gruparea ar fi fost constituită începând cu anul 2021 și ar fi reunit peste 20 de persoane, fiecare având atribuții distincte în cadrul unui mecanism de fraudare a obligațiilor fiscale.
Anchetatorii susțin că suspecții ar fi creat un circuit comercial fictiv, format din societăți beneficiare, firme intermediare și societăți de tip fantomă, prin intermediul cărora erau simulate tranzacții comerciale în domeniul construcțiilor.
„Mecanismul identificat a constat în emiterea și înregistrarea succesivă de facturi aferente unor operațiuni comerciale fictive sau supraevaluate, în special în domeniul lucrărilor de construcții, activitate care a permis justificarea aparentă a unor prestări și achiziții prin intermediul situațiilor de lucrări, proceselor-verbale de recepție și altor documente specifice”, arată DIICOT.
Prin aceste operațiuni, firmele beneficiare ar fi putut să deducă ilegal TVA, să își diminueze obligațiile privind impozitul pe profit și să justifice transferuri de bani care nu aveau la bază activități economice reale.
Fiecare membru al grupării ar fi avut un rol bine stabilit, de la identificarea și administrarea societăților implicate până la întocmirea documentelor justificative, efectuarea transferurilor bancare și retragerea banilor în numerar.
Unul dintre elementele care au atras atenția anchetatorilor a fost lipsa capacității economice reale a multor societăți implicate.
Potrivit procurorilor, unele firme nu aveau angajați și nici resursele necesare pentru executarea lucrărilor de construcții pe care pretindeau că le-au realizat.
„Societățile utilizate în circuit nu au desfășurat activități economice reale raportat la volumul tranzacțiilor declarate, multe dintre acestea neavând personal angajat, capacitatea economică ori relații comerciale externe relevante, fiind utilizate exclusiv pentru fragmentarea circuitului tranzacțional și crearea aparenței unor relații comerciale legitime”, precizează DIICOT.
Mai mult, firmele implicate ar fi desfășurat relații comerciale aproape exclusiv între ele, creând un circuit financiar închis, menit să simuleze existența unor tranzacții legitime.
Anchetatorii au identificat și un mecanism prin care sumele rezultate din operațiunile fictive ar fi fost scoase din circuitul bancar.
Banii erau transferați succesiv între mai multe societăți comerciale, înainte de a fi retrași în numerar, pentru a îngreuna identificarea provenienței lor.
„Din verificările efectuate a reieșit și faptul că sumele de bani transferate între societățile implicate erau redistribuite succesiv prin mai multe entități comerciale, după care erau retrase în numerar, în scopul scoaterii acestora din circuitul bancar și disimulării provenienței reale a fondurilor”, explică procurorii.
DIICOT susține că probele administrate până în prezent indică existența unei coordonări între persoanele implicate, atât în privința documentelor contabile, cât și a fluxurilor financiare și a distribuirii sumelor obținute.
Prejudicii de peste 55 de milioane de lei, calculate doar pentru trei ani
Conform datelor comunicate de DIICOT și Inspectoratul General al Poliției Române, prejudiciile identificate până în prezent se împart în două categorii.
Prejudiciul adus bugetului de stat este estimat la cel puțin 16.665.844 de lei, din care 9.067.303 lei reprezintă TVA; 7.598.538 de lei reprezintă impozit pe profit.
Separat, anchetatorii au stabilit că activitatea grupării ar fi provocat un prejudiciu de cel puțin 38.729.358 de lei societăților comerciale, reprezentând diferența dintre sumele plătite pentru operațiunile fictive și obligațiile fiscale rezultate din evaziune.
Astfel, cele două categorii de prejudicii însumează aproximativ 55,4 milioane de lei.
Un aspect important este că aceste sume au fost calculate exclusiv pentru perioada 2023-2025, deși gruparea ar fi acționat încă din anul 2021. Prin urmare, întinderea prejudiciilor ar putea fi reevaluată pe măsură ce ancheta avansează.
La operațiune participă structuri de combatere a criminalității organizate din București, Ploiești, Giurgiu, Ilfov, Dâmbovița și Maramureș, precum și polițiști specializați în investigarea criminalității economice și luptători ai serviciilor pentru acțiuni speciale.
Acțiunea beneficiază și de sprijinul Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei, al inspectoratelor județene de jandarmi din Prahova și Dâmbovița și al Grupării de Jandarmi Mobile Prahova.
– Servicii de creare site web
