![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
Vezi VIDEO
Casele de amanet din Baia Mare s-au inmultit precum ciupercile dupa ploaie de cand criza a lovit Maramuresul. Aceste afaceri au fost crezute a fi adevarate ”mine de aur” in perioada de recesiune, somerii, pensionarii si studentii amanetandu-si obiectele de valoare pentru a supravietui de la o luna la alta. Totusi, patronii acestor institutii financiare nebancare se plang ca businessul nu merge chiar cum se asteptau. Banii din dobanzi se strang greu, iar obiectele nerecuperate sunt scoase la vanzare, insa cumparatorii cam… lipsesc.
Pentru sume relativ mici, dar care ii ajuta sa-si puna o paine pe masa, baimarenii nevoiasi isi duc la casele de amanet bijuteriile din aur si argint, unele cu valoare sentimentala. Trist este ca cei mai multi opteaza pentru amanetare si nu pentru vanzare tocmai in speranta ca isi vor recupera bunurile, insa putini reusesc sa stranga banii pentru a le redobandi.
“Cei mai multi clienti nu isi recupereaza obiectele, acestea ramanand la amanet spre vanzare. Din pacate insa, si puterea de cumparare a fost afectata de criza, astfel ca de multe ori ramanem cu ele pe stoc,” a precizat Gabriela Bakalar, administratorul unui amanet.
Cei care trec cel mai des pragul caselor de amanet sunt persoanele care traiesc numai de pe urma somajului si pensionarii. Nici studentii, mai ales cei care au venit in Baia Mare din alte localitati, nu stau prea mult pe ganduri cand e vorba sa se lipseasca de un obiect de valoare pentru a avea bani de buzunar.
“Cei care vin cel mai des sunt studentii care au nevoie probabil de bani pentru iesit in oras, apoi vin somerii si pensionarii. Multi vin si spun sa le dau o anumita suma de bani, pe care apoi vin si o restituie cand primesc pensia sau somajul,” a adaugat Bakalar.
Sursa: Calin Dragomir