“Nu stiu daca 2010 va fi un an fericit, spunea deputatul Catalin Chereches, vorbind, la inceput de an, despre speranta, in Parlamentul Romaniei. Dar stiu ca fara investitii, fara atragerea masiva de fonduri europene, bugetul public, asa cum a fost el alcatuit, nu poate avea o functie de stimulare a economiei in ansamblu, iar viata romanilor va fi tot mai grea. Din pacate, scaderea resurselor alocate arata ca 2010 va fi si mai vitreg cu cheltuielile de investitii publice…” Iar previziunile parlamentarului s-au adeverit.
Pornind de aici, la mijloc de an, cu o saptamana inainte de vacanta parlamentara, am abordat cu deputatul Chereches un subiect-vedeta al acestor vremuri: SARACIA la romani.
Din cauza recesiunii economice – ne spunea parlamentarul maramuresean – intreaga Europa trebuie sa faca fata unei situatii in care milioane de europeni si-au pierdut sau isi pierd locurile de munca. Pentru tot mai multi oameni asta insemnand cresterea datoriilor, traiul la limita subzistentei sau pierderea locuintelor. Ca raspuns, 2010 a fost desemnat „Anul European pentru combaterea saraciei si excluderii sociale”.
Romania are si ea saracii ei. 25% din populatia Romaniei este vulnerabila la fenomenul saraciei, confruntandu-se cu dificultati serioase legate de accesul la un loc de munca, la locuinta, la servicii sociale. In procentul de 25% intra si maramuresenii.
„Grupurile cele mai vulnerabile la saracie sunt cu precadere din zona rurala, unde traiesc 75% din saraci. De asemenea, copiii, in special cei proveniti din familii numeroase, tinerii, rromii, somerii prezinta un risc ridicat de saracie. Romania are cele mai mici cheltuieli pentru protectia sociala din UE. Un raport al Bancii Mondiale subliniaza si el ca sistemele de protectie sociala actuale nu se adreseaza prea bine saraciei, iar cheltuielile pentru protectie sociala raportate pe cap de locuitor sunt in Romania cele mai mici din Uniunea Europeana”, sustine deputatul.
Pentru iesirea din criza, Comisia Europeana a lansat Strategia Europa 2020, care prevede ca 75% din populatia in varsta de 20-64 de ani trebuie sa fie angajata; ponderea abandonului scolar timpuriu sa fie sub 10%; trebuie redus cu 20 de milioane numarul persoanelor expuse riscului saraciei.
Sunt obiective generoase, mai spune deputatul Chereches, pe care trebuie sa le aiba in vedere si Romania. Din pacate, o analiza sumara a indicatorilor de referinta arata ca fara o strategie coerenta de dezvoltare, Romania nu se poate integra in aceasta strategie, care sa duca la folosirea eficienta a resurselor, la crearea de locuri de munca. Iar daca ne referim la Maramures, sau la Baia Mare, in fiecare zi dispar firme, dispar locuri de munca. Avem nevoie de o platforma impotriva saraciei care sa asigure coeziunea economica, sociala si teritoriala, ajutand persoanele sarace si excluse social si permitandu-le sa joace un rol activ in societate.
Baia Mare, capitala Maramuresului, are suficiente pete care o uratesc. Are o comunitate rroma vulnerabila nu numai la saracie ci si la civilizatie, are cetateni certati cu ordinea si curatenia, are hoti si cersetori, dar are si autoritati care privesc cu pasivitate, de multi ani, la aceste aspecte.
“Daca ne referim la gradul de civilizatie, opineaza deputatul maramuresean, acesta depinde mult de gradul de saracie. Zona Craica, unde locuiesc peste 1000 de rromi, este una dintre petele orasului. Locuiesc pe Craica peste 1100 locuitori, dar doar 88 sunt salariati. Sunt aproape 600 de copii, dar nici 50 nu frecventeaza scoala.
La Craica se adauga zona Meda 2 sau Pirita, zona Garii, Ferneziu sau Frumusaua. Saracia, dar si lipsa de reactie a autoritatilor ii face pe multi sa cerseasca la intersectii, in magazine sau in locurile publice. Ii face pe altii sa umble zilnic in cosurile de gunoi, uratind si mai mult locurile si asa insalubre si urat mirositoare.
Imaginile acestea ar cam trebui sa dispara. Sigur ca fiecare segment al societatii are responsabilitatea lui. Impreuna ar trebui sa facem mai mult atat impotriva saraciei, cat si impotriva lipsei de civilizatie.
Administratia locala, politia, scoala, societatea civila trebuie sa fie mai receptive la ce se intampla in jur. Doar asa Baia Mare poate sa redevina un oras curat, sigur, linistit. Un oras ai carui locuitori sa respecte legea si drepturile celorlalti, sa munceasca, sa-si trimita copiii la scoala, sa-si curete casa si imprejurimile, sa nu mai murdareasca sau distruga.
Impreuna putem sa facem ca lucrurile sa porneasca pe un fagas nou. Am spus si repet: Baia Mare este un oras care trebuie sa se identifice cu arta si traditiile si nu cu mizeria unor concetateni de-ai nostri care traiesc dincolo de conventiile obisnuite.
Sursa: Advertorial