14 noiembrie – Lăsatul Secului pentru postul Crăciunului

Pe 14 noiembrie este Lăsatul secului pentru Postul Naşterii Domnului. Începerea postului este întotdeauna cu 40 de zile înainte de Crăciun.

Se lasă sec în seara zilei de 14 noiembrie, însă, când această dată cade miercurea sau vinerea, care sunt oricum zile de post, se lasa sec cu o zi mai devreme.

Pe 14 noiembrie, cand Biserica îi prăznuiește pe Sfantul Apostol Filip și pe Sfântul Ierarh Grigorie Palama, este ultima zi în care creștinii pot mânca de dulce.

Tradiții și obiceiuri de Lăsatul secului

De Lăsatul secului, oamenii mănâncă produse lactate și diferite preparate pe baza acestora, precum și carne.

Pe vremuri, de Lăsatul secului se organizau petreceri mari în familie, iar apoi toate oalele se puneau cu gura în jos, pentru a nu intra în ele spiritele rele.

Mâncarea rămasă se arunca pe 15 noiembrie afară, spre răsărit, iar femeile se rugau ca păsările să nu le strice pământurile.

De Lăsatul secului, era obiceiul ca fiecare om să mănânce un ou, „pentru a fi gras și rotunjel ca oul”, mai scrie Marcel Lutic. Atunci când un copil strănuta, obiceiul cerea ca oamenii să-i dea în dar o vită, pentru a avea „parte și noroc la vite”.

Fetele singure din Banat adunau în fiecare zi a postului o surcică. Cu acestea fierbeau pe 24 decembrie crupe fără sare, care erau puse pe masă, pentru ca seara umbra ursitului lor să aibă ce mânca, mai scrie Marcel Lutic.
Superstiţii străvechi de Lăsatul Secului

Se spune că dacă pieptul găinii gătite de Lăsatul Secului este mare şi gras, atunci iarna va fi geroasă. În schimb, dacă pieptul este mic, vom avea o iarnă blândă.

Un alt obicei de Lăsatul Secului este ca toate oalele să fie poziţionate cu gura în jos pentru a proteja casa de boli și necazuri.

În unele regiuni ale ţării, de Lăsatul Secului, oamenii obişnuiesc să împartă alimente pentru sufletul celor adormiţi.

Unul dintre cele mai vechi obiceiuri de Lăsatul Secului este organizarea şezătorilor, care încă se mai practică în unele sate.