Comunitate

Studiu: Aproape 500.000 de copii au emigrat din România în 10 ani

Numărul tinerilor cu vârsta până în 19 ani care au emigrat din România în perioada 2007-2017 este de 484.753 de persoane, potrivit Institutului Național de Statistică. Cifra depășește 500.000, dacă îi punem și pe cei plecați la studii universitare (cu vârsta până în 22 de ani).

Autorii studiului, dr. Ciprian Iftimoaei și dr. Ionuţ Cristian Baciu, susțin că dacă analizăm structura pe categorii de vârstă a emigranţilor, observăm că ponderea cea mai importantă este reprezentată de persoanele din grupa de vârstă 20-29 ani şi din grupa 30-39 ani.

Migraţia ridicată în rândul tinerilor va avea ca efecte apariţia de probleme importante la nivelul pieţei forţei de muncă şi a sistemului de pensii în următorii ani. De asemenea, ia amploare şi fenomenul îmbătrânirii demografice datorită schimbărilor în structură pe grupe de vârstă a populaţiei. Structura pe categorii de vârstă a românilor care au emigrat în perioada 2007-2017

Împreună cu sporul natural negativ, fenomenul migraţional reprezintă o cauză importantă a scăderii constante a populaţiei României. Percepţia românilor despre evoluţia pe termen scurt şi mediu a indicatorilor economicosociali determină o creştere alarmantă a plecărilor din ţară. Aceste persoane doresc o îmbunătăţire a nivelului calităţii vieţii atât pentru ei cât şi pentru familiile lor.

Stabilitatea relaţiilor de familie prin reîntregirea acestora în străinatate are de asemenea o infl uenţă importantă asupra soldului migraţionist. În primul an după aderarea Romaniei la Uniunea Europeană s-a consemnat vârful plecărilor în străinatate, 544074 persoane (o rată de emigrare de 25,7‰) au ales să emigreze temporar în ţări precum Italia şi Spania, se arată în același studiu.

Pornind de la un salariu nominal mediu net lunar de 1042 lei în anul 2007, s-a ajuns la 2383 lei în 2017, ceea ce înseamnă o creştere cu 128% faţă de momentul aderării la Uniunea Europeană. Chiar dacă au existat aceste majorări salariale, angajaţii români au în continuare cele mai mici salarii din Uniunea Europeană, decalajul fi ind semnifi cativ. Dar creşterile salariale nu au avut corespondent şi în evoluţia nivelului de trai al populaţiei. Inflaţia Revista Română de Statistică – Supliment nr. 12 / 2018 175 ridicată, creşterea cheltuielilor cu utilităţile au redus puterea de cumpărare. Însă nu doar câştigul salarial are influenţă asupra migraţiei, ci întregul climat economico-social care se caracterizează printr-o instabilitate accentuată. În ceea ce priveste imigraţia, aproximativ 20% din numărul total de imigranţi temporari este reprezentat de elevi şi studenţi datorită numărului în creştere de burse acordate studenţilor şi cercetărilor din afara graniţelor ţării.

În momentul de faţă, migraţia externă a forţei de muncă activă constituie un risc sociodemografi c la adresa securităţii naţionale a României, alături de scăderea efectivului populaţiei şi îmbătrânirea demografi că. În lipsa unor măsuri active, concrete, pentru reducerea fl uxului migraţiei externe, acest fenomen social va avea consecinte socioeconomice şi demografi ce pe termen mediu şi lung, conform studiului prezentat de INSSE.

2 Responses

  1. In tara noastra trebuie normata munca . Munca nu inseamna umilinta si exploatare !

  2. Situația este oglinda guvernărilor postdecembriste care și-au dorit o țară numai pentru ei, amantele lor, găștile de lingăi și de interlopi, să nu-i ia numeni la întrebări de ce fură sau fac așa zisele inginerii financiare. Nu toți sunt hoți dar cum s-a furat în ultimii 20 ani nu au furat nici turcii, ungurii și austriecii la un loc. Iar astea precum sistemul clientelar de la stat, mafiot, de partid, au determinat o mare parte a tinerilor să ia drumul străinătății. Rușine guvernanților de la toate nivelurile, locali, județeni și miticilor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *