Actualitate

Bancă: România se împrumută tot mai scump

Autorităţile de la Bucureşti îşi finanţează tot mai costisitor datoriile, ceea ce, la un moment dat, poate atrage o intervenţie din partea Fondului Monetar Internaţional (FMI), după cum explică unul dintre economiştii Băncii Transilvania (BT).

„Avem această provocare din perspectiva finanţelor publice, câtă vreme suntem cu pedala deficitului bugetar la maxima permisă de Uniunea Europeană, într-o perioadă în care am avut o accelerare a PIB-ului, noi nu am reuşit să generăm spaţiu de manevră de intervenţie. Evident, dacă un şoc economic mâine ne va lovi, presiunea pe buget va fi din ce în ce mai mare şi acest lucru se resimte la nivel de costuri de finanţare”, a spus, miercuri, Andrei Rădulescu, directorul de Analiză Macroeconomică al Băncii Transilvania (BT), în cadrul conferinţei „Eonomie.Business.Fiscalitate.”, organizată de Ziarul Financiar şi NNDKP.

Aceste costuri se referă la rata de dobândă la zece ani, care reprezintă costul finanţării statului pe titluri, pe zece ani, respectiv un barometru pentru costul de finanţare în economie.

„Rata de dobândă la titluri de stat la zece ani, ca medie anuală, a atins un nivel minim istoric de 3,3% în 2016, dar, deja, anul trecut, a crescut la 3,9% şi în acest, foarte probabil, ca medie anuală va fi undeva la 4,7%, în acest an suntem la 4,96%, cele mai recente statistici. Această tendinţă va continua, cel mai probabil. Avem acest impuls de politică monetară din Statele Unite, ciclul monetar post-criză care va continua, pe termen scurt, piaţa deja încorporează o nouă majorare la şedinţa Fed din luna decembrie. Pe de altă parte, avem aceste provocări din sfera finanţelor publice interne”, a detaliat Rădulescu.

În acest context, întrebat când va reveni FMI la Bucureşti, dacă mai cresc aceste costuri de finanţare, macroeconomistul BT a răspuns din punct de vedere teoretic.

„Dacă acest cost de finanţare pentru titlurile de stat se va apropia de 6%, atunci intrăm în perioada în care datoria publică intră în acumulare doar din dobândă, asistăm la acel fenomen numit bulgăre de zăpadă. În momentul în care ai o rată de dobândă superioară rezultatului agregat între dinamica creşterii economice şi dinamica inflaţiei, automat datoria publică se acumulează doar din dobândă”, a explicat Rădulescu.

Iar creşterea de la o medie de 4,7% anul acesta la peste 6% se poate produce într-un timp destul de scurt, raportat la ceea ce s-a întâmplat până în prezent.

„Evident, câtă vreme există această presiune din ce în ce mai puternică pe finanţe publice şi câtă vreme statul se împrumută la costuri din ce în ce în ce mai mari, acest lucru se transmite la nivel de cost de finanţare în întreaga economie. Dacă Statele Unite se împrumută pe zece ani, ieri referinţa a fost de 3,17% şi noi ne împrumutăm la aceeaşi scadenţă cu aproximativ 5%, diferenţa este foarte mică între noi şi Statele Unite”, a estimat Rădulescu.

„Evident, costurile de finanţare vor continua să se normalizeze”, a mai spus Rădulescu, respectiv să crească. „Nu este normal nici acolo să ai creşteri la 3% în acest an şi să ai statul care se finanţează cu 3% şi un pic”, a adăugat directorul de Analiză Macroeconomică al BT.

De asemenea, reprezentantul Băncii Transilvania a susţinut că, pe politică monetară, nu exclude posibilitatea ca ciclul monetar post-criză să continue în perioada următoare.

„De ce? Pentru că avem riscul ca inflaţia să se menţină peste nivelul prognozat de Banca Centrală”, a subliniat Rădulescu. Prognoza BNR este de 3,5% pentru finele acestui an.

„Pe de altă parte, avem aceste presiuni din sfera finanţelor publice şi din sfera contului curent, care, dacă percepţia de risc pe pieţele internaţionale va continua să se deterioreze, să determine ieşirea fluxurilor de capital din România. Este un paradox care a mai fost menţionat, inclusiv de reprezentanţi ai Băncii Naţionale: există riscul să exportăm capital. Există riscul să aducem capital în România, dar să nu reuşim să îl ducem în economia reală, să îl investim şi există riscul să îl exportăm”, a mai spus Rădulescu.

De exemplu, o parte din bani distribuiţi pentru Pilonul II sunt investiţi în extern. Cu toate acestea, macroeconomistul BT susţine că România are o poziţie bună.

„Deficitele sunt, să spunem, ţinute sub control. Există spaţiu să se menţină deficitul bugetar sub 3% din PIB, nu avem acelaşi nivel de dezechilibru cu cel înregistrat în urmă cu zece ani, dar avem o tendinţă de deteriorare. Anul trecut, diferenţialul dintre investiţii şi promisiuni ca procent din PIB a atins cel mai ridicat nivel din 2012. 2012 este anul în care am terminat cu reformele cu Fondul Monetar Internaţional şi ulterior am început să implementăm măsuri prociclice, cu impact pe termen scurt şi cu riscuri pe termen mediu şi lung”, a punctat Rădulescu.

În plus, deficitul de cont este estimat de 3,9%, de către directorul de Analiză Macroeconomică al BT, dar în condiţiile în care PIB-ul a crescut, apropiindu-se de 200 de miliarde de euro.

„Deja nu mai suntem o economie mică, suntem o economie medie. Anul trecut, am depăşit Grecia. Avem ponteţial ca, undeva spre sfârşitul deceniului viitor, când, cel mai probabil, China va deveni prima economie a lumii ca PIB (…) România este permament la intersecţia marilor blocuri economice. (…), până în orizontul 2030, putem să intrăm în primele zece economii din Uniunea Europeană, dacă accelerăm investiţiile. Sunt convins că nu putem rămâne în afara circuitului”, a mai spus Rădulescu.

Economistul BT a reamintit că: China este din ce în ce mai prezentă în economia mondială şi că a lansat, în urmă cu cinci ani, cel mai ambiţios program de investiţii în plan global, cu perspectiva de a realiza mai multe centuri între Europa şi Asia şi Europa şi America Latină.

„Sunt prevăzute investiţii de 8 trilioane de dolari până în 2050. În regiune sunt din ce în ce mai multe ţări – Serbia, Polonia, Ungaria, care au din ce în ce mai multe investiţii din China”, a detaliat Rădulescu.

De altfel, economistul BT a precizat că România este încă o economie care nu poate fi independenta de ceea ce realizează pe plan extern.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *