In fiecare an, in prima zi de miercuri a lunii octombrie se sarbatoreste Ziua Mondiala a Paraliziei Cerebrale. Nu mai putin de 2,7 % din populatia lumii (17 milioane de persoane din cele 7,2 miliarde) este afectata de aceasta problema care ii face pe cei care o au prizonieri ai propriului sistemului nervos.
Paralizia cerebrala (PC) este o afectiune non-degenerativa, ceea ce le permite celor afectati de ea sa se dezvolte fizic, mental, emotional etc. Insa tocmai acest lucru face si ca, atunci cand nu se lucreaza cu ei, cand nu sunt stimulati si mobilizati, sa involueze, sa li se inrautateasca starea sanatatii. De exemplu, daca, odata cu cresterea in inaltime a copiilor cu PC (cresterea oaselor) nu se lucreaza pentru intarirea corespunzatoare a musculaturii, copul ajunge sa colapseze fizic, sa nu mai poata sustine propria greutate, sa se deformeze etc. (acest lucru se intampla chiar si cu cei sanatosi – si de aici atatea probleme cu adolescentii inactivi!).
De aceea este atat de important sa se lucreze zi de zi cu copiii si adultii care au paralizie cerebrala, atat pentru dezvoltarea si recuperarea fizica (gimnastica medicala si orice fel de miscare sau sport), cat si pentru cea intelectuala si emotionala. Paralizia cerebrala poate aparea la nastere (inclusiv in timpul sarcinii) sau dupa nastere.
Un studiu major realizat pe 49 de metapopulatii a aratat ca, in respectivele populatii, din fiecare 1000 de nou-nascutii vii, 2,11 aveau paralizie cerebrala. Daca la nou-nascutii cu greutate de peste 2,5 kg incidenta este de 1,33 la mie, la cei care au intre 1 kg si 1,5 kg la nastere, incidenta urca la 59 de cazuri dintr-o mie! Daca nastrea are loc inainte de saptamana a 28-a de gestatie, incidenta este de 111, 8 la mie, adica 11,18%!
Un studiu realizat in protugalia in perioada 2001-2003 a aratat ca, la cinci ani de la nastere, incidenta paraliziei cerebrale era de 1,7 la 1000 de nascuti vii. La cei prematuri (aproximativ 9% din totalul nou-nascutilor s-au nascut prematur), incidenta ajungea la 45% (!!!!), in cazul gemenilor incidenta era de 11,7 % si alti 11,3 % au dobandit dupa nastere afectiunea (datorita unor infectii, atacuri cerebrale, traume, tratamente etc.).
Aceste cifre, desi pot parea anoste, arata cat de serioasa este la nivel mondial aceasta problema de sanatate.
Din alt punct de vedere, paralizia cerebrala afecteaza afecteaza miscarile si postura. Insa, in cele mai multe cazuri, nu doar acestea sunt problemele. Din 100 de cazuri de paralizie cerebrala,
– in peste 60 de cazuri apar si probleme de comunicare
– in peste 60 de cazuri apar si probleme de crestere
– in peste 50 de cazuri apar deficiente oftalmologice sau de perceptie vizuala
– in 42 de cazuri este prezenta epilepsia
– in peste 15 cazuri apar deficiente de auz
Un studiu Oxford recent privind dizabilitatii copilariei timpurii arata ca
– 93% din copiii cu paralizie cerebrala au dificultati sa comunice
– 89% se hranesc doar cu ajutor
– 59% au si constipatie (mai ales datorita miscarilor limitate – imobilizarii)
– 56% se ineaca/ sufoca cu mancare
– 28% au nevoie de peste 3 ore in fiecare zi pentru a se hrani
– 28% au incontinenta salivara continua
– 20% dintre parintii lor simt ca hranirea copilului este stresanta si neplacuta.
Poate ca toate aceste informatii si cifre vor da de gandit. Poate ca, vazand cat de mare poate fi, in unele cazuri, probabilitatea aparitiei unei astfel de dizabilitati, lucrurile se vor vedea altfel. Poate ca, vazand cate alte probleme se adauga, de cele mai multe ori, paraliziei cerebrale, vor fi mai multi cei care vor arata ca le pasa.
Ca le pasa de copiii, tinerii si adultii cu paralizie cerebrala. Ca le pasa de parintii si familiile lor, care nu au, la randul lor, scapare din aceasta „condamnare pe viata”. Ca le pasa ca exista o organizatie care lucreaza zi de zi cu pentru acesti copii, tineri si adulti…
Si poate ca mai multi vor fi cei care vor aprecia atat comportamentul parintilor responsabili, care isi iubesc si ingrijesc copiii cum pot mai bine, oricate greutati ar intalni, cat si al profesionistilor care isi daruiesc sufletul in fiecare zi in munca lor. Pentru toti, ca si pentru cei ce inteleg, ce sunt alaturi si ce sprijina persoanele cu paralizie cerebrala, GAND BUN SI SUFLET RECUNOSCATOR!
Sursa: Asociatia Esperando