 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
Numai unul din zece romani dispune de o cultura stiintifica consolidata si activa, publicul romanesc adult fiind insa unul din cele mai religioase si superstitioase din Europa, arata un raport al Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala Bucuresti. Inteligenta nativa a romanilor, dar mai ales ideea potrivit careia cetatenii tarii ar avea cel mai mare bagaj de cunostinte generale par sa fie doar mituri. Cercetarile recente indica faptul ca in Romania exista unul din cele mai inalte niveluri ale credintelor si practicilor religioase, ale increderii in pseudo si para-stiinte, in horoscoape si superstitii. Datele sunt cuprinse in raportul de cercetare al proiectului „Stiinta si societate. Interese si perceptii ale publicului privind cercetarea stiintifica si rezultatele cercetarii” – lansat de Universitatea Bucuresti.
Concluziile raportului indica trei directii. Prima, arata ca romanii au unul dintre cele mai mari deficite de cunoastere stiintifica a publicului in context european. Adica, numai unul din zece romani dispune de o cultura stiintifica consolidata si activa. Apoi, exista unul din cele mai inalte niveluri ale credintelor si practicilor religioase, ale increderii in pseudo si para-stiinte, in horoscoape si superstitii, astfel ca publicul romanesc adult este unul din cele mai religioase si superstitioase publicuri din Europa.
Iar a treia concluzie arata ca exista la romani cu un nivel ridicat al atitudinilor pozitive fata de stiinta si fata de dezvoltarile ei (aproximativ unul din doi romani declara sprijin puternic si pragmatic cercetarii stiintifice), totusi, multe atitudini sunt prea putin bazate pe cunoastere si pe adeziunea in cunostinta de cauza fata de valorile si realizarile stiintifice.
H2O si CO2, doar doua din marile necunoscute ale romanilor
Autorii studiului sustin afirmatia potrivit careia publicul romanesc are unul din cele mai mari deficite de cunoastere stiintifica din Europa pe mai multe rezultate.
Astfel, aproape 90 la suta din populatia inclusa in studiu nu dispune de cunostinte stiintifice elementare si de un vocabular stiintific activ, nu stie cum este aplicata metoda stiintifica de cercetare si opereaza precar cu probabilitatile.
In context european, romanii sunt mai putin „alfabetizati” din punct de vedere stiintific. Deficitul cognitiv-stiintific al publicului romanesc este unul din cele mai mari din Europa. Conform datelor din 2005, Romania se afla pe locul 28 din 29 de tari europene (EU29), in ceea ce priveste nivelul stocului public al cunoasterii stiintifice.
Media raspunsurilor corecte a fost, in 2005, de 5-6 raspunsuri corecte din 13 intrebari. Indicele mediu de cunoastere stiintifica avea in 2005 o valoare medie de 7,7 in EU 29, ceea ce inseamna ca in restul tarilor UE cunoasterea stiintifica era in medie cu 38% mai buna decat in Romania. In 2009, indicele de cunoastere stiintifica din Romania a crescut da la 5,6 la 6,5, dar se afla inca sub media europeana, arata raportul.
42% dintre romani cred ca Soarele se invarte in jurul Pamantului
Documentul citat indica faptul ca cel putin unul din trei romani, prin raspunsurile date la intrebarile puse, probeaza a fi: creationist, geocentrist si cu cunostinte precare de genetica, fizica sau medicina.
Chiar daca sunt majoritari cei care raspund ca Pamantul se invarte in jurul Soarelui (52%), este remarcabil faptul ca pentru 42% dintre romani Soarele se invarte in jurul Pamantului. O proportie importanta a publicului romanesc (36%) opteaza pentru creationism, considerand falsa afirmatia: „Fiintele umane, asa cum le stim noi azi, au evoluat din specii stravechi de animale”.
De asemenea, cunostintele romanilor in domeniul medicinii si geneticii sunt sarace: 34% nu cunosc ca genele tatalui sunt cele care influenteaza sexul copilului nou-nascut. Cunostinte elementare bune apar cu precadere in domeniul geologiei. Cele mai mari scoruri s-au inregistrat la intrebarile despre provenienta oxigenului (89% raspund corect ca este produs de plante) si peste 79% raspund corect la intrebarea privind miscarea permanenta a continentelor.
Unii cred ca se pot imbolnavi de SIDA daca beau apa dupa un bolnav
In cazul Romaniei, stocul public de cunoastere este sub nivelul mediu european la un nivel similar de scolarizare, indicand o eficienta mai redusa a sistemului educational romanesc – asa cum a functionat acesta in ultimele decenii.
Rezultatele cercetarii indica o cunoastere stiintifica redusa a publicului larg si in domeniul sanatatii. Astfel, in 2005, doar aproximativ un sfert dintre romani raspundeau corect ca antibioticele nu distrug virusii, fata de trei sferturi in Suedia. Aceasta situatie este cu atat mai ingrijoratoare cu cat publicul din Romania se situeaza pe primul loc in privinta celor care au cumparat antibiotice de la farmacie fara reteta medicala, si anume 16% – fata de o medie EU27 de 3%.
Nivelul informarii corecte in privinta riscurilor de sanatate variaza substantial in functie de tema abordata. Astfel, conform datelor obtinute cu privire la trei boli (diabet zaharat, tuberculoza, cancerul de piele), respondentii au raspuns corect in proportie de 93%, respectiv 89% si 91%. Cea mai mare rata de raspunsuri gresite se asociaza cu posibilitatea de a contacta virusul HIV/SIDA cand se bea apa dupa o persoana infectata; doar 60% dintre persoanele intervievate au raspuns corect la aceasta afirmatie, iar 5% dintre ei au raspuns „nu stiu”, arata raportul.
Patru din cinci romani cred ca Dumnezeu a creat toate fiintele
Acelasi studiu se opreste si asupra unui alt aspect, respectiv acela al credintei religioase si a superstitiilor.
Astfel, in context european, Romania se afla printre primele cinci tari europene, ca procent, al celor care merg cel putin o data pe luna la biserica si pe primul loc in privinta proportiei populatiei care se roaga zilnic. Romanii percep in mai mica masura biserica in calitatea ei de corp spiritual si mai mult ca pe un loc de practicare a religiei. Patru factori influenteaza semnificativ nivelul individual inalt de religiozitate: apartenenta la genul feminin, nivelul scazut de cunoastere stiintifica, superstitiozitatea accentuata si varsta inaintata, spun autorii cercetarii.
Ei arata ca, cu cat credinta religioasa este mai puternica si practicile religioase mai frecvente, cu atat este mai mare probabilitatea ca stocul individual de cunoastere stiintifica sa fie mai sarac. Astfel, patru din cinci romani cred ca Dumnezeu a creat toate fiintele, asa cum sunt ele astazi, si doi din trei romani cred ca biserica nu greseste in cele ce spune si ca ne bazam viata prea mult pe stiinta si prea putin pe credinta.
Tot studiul realizat de facultatea bucuresteana arata ca aceia care au un nivel crescut al credintei religioase au mai degraba atitudini defavorabile fata de stiinta si ca acelasi lucru este valabil si in cazul celor care locuiesc in mediul rural. In schimb, un nivel ridicat de educatie scolara si un grad inalt de cunoastere stiintifica genereaza o atitudine favorabila fata de cunoasterea stiintifica, mai spune raportul.
Horoscopul si numerele norocoase ii influenteaza mult pe romani
Acelasi studiu mai arata ca Romania se situeaza pe primele locuri in Europa in ceea ce priveste increderea populatiei in para sau pseudostiinte, in horoscop sau in numere norocoase. In general, proportia celor superstitiosi este mare, dar nu mai mare decat in alte tari europene.
„O proportie de 22% dintre romani considerau, in 2005, ca horoscopul este «foarte stiintific», aceasta fiind cea mai ridicata rata din tarile europene, dupa Cipru. De asemenea, Romania se situeaza printre primele societati europene in ceea ce priveste proportia adultilor care cred in existenta unor numere norocoase: aproximativ jumatate dintre romani erau de acord, in 2005, cu afirmatia ca «unele numere sunt deosebit de norocoase pentru anumiti oameni», fata de media EU29 de aproximativ o treime. Datele anchetei din 2009 reconfirma aceste distributii, constanta lor in timp, si mai indica faptul ca aproximativ 40% dintre romani considera ca zodia in care suntem nascuti ne influenteaza «mult» sau «foarte mult» personalitatea. Credinta in influenta zodiilor este raspandita mai mult in mediul urban si in randul femeilor. Femeile cred mai mult decat barbatii in influenta horoscopului asupra personalitatii, in existenta numerelor norocoase sau in predictia seismelor. In schimb, barbatii sunt in mai mare masura incredintati ca specia umana are o origine extraterestra”, arata cercetarea bucuresteana.
Norocul este mai important in viata decat scoala
Romania are una dintre cele mai ridicate rate ale evaluarii homeopatiei ca fiind „foarte stiintifica” si una dintre cele mai ridicate rate de non-raspunsuri, cu exceptia Turciei. In schimb, practicarea homeopatiei este una din cele mai scazute (1 din 4 persoane in Franta sau Austria si 1 din 10 persoane in Romania), a precizat sursa citata.
Ancheta pe 2009 arata ca aproximativ jumatate dintre respondenti cred ca norocul este mai important pentru succesul in viata decat scoala. Proportia este mai ridicata in randul persoanelor care cred in influenta zodiilor, dar si intr-o posibila legatura intre o orientare fatalista asupra vietii si acceptarea zodiilor ca forta in viata omeneasca, se mai spune in cercetarea Facultatii de Sociologie.
Numarul 13, pisica neagra sau deochiul – superstitii frecvente la romani
Dintre superstitii, preventia deochiului cu ajutorul culorii rosii si zicala „daca te mananca palma stanga vei primi bani” reprezinta cele mai raspandite credinte superstitioase printre romani. Ierarhia se continua cu ghinionul indus de pisicile negre si numarul 13.
Cea mai putin raspandita superstitie se refera la conditionarea norocului la carti de absenta lui in planul sentimental romantic al dragostei.
Femeile si barbatii sunt similari in ceea ce priveste ierarhia credintelor superstitioase. Din perspectiva cantitativa, reprezentantii sexului masculin par sa accepte mai mult superstitiile, insa diferentele dintre barbati si femei nu sunt semnificative pentru toate superstitiile. Din perspectiva educatiei formale nu se pot observa diferente semnificative intre respondenti. Asemanator, romanii din mediul rural tin in mai mare masura cont de superstitii decat cei din mediul urban, potrivit studiului.
Stiinta ii sperie pe locuitorii Romaniei
In schimb, persoanele mai religioase nu sunt mai putin superstitioase. Mai exact, cei care au un comportament religios mai pronuntat si cred in anumite elemente ce tin de crestinism, tin mai mult cont de superstitii. Argumentul care ar sustine aceasta afirmatie este ca religia si superstitiile ofera explicatii, predictii si un control perceput asupra evenimentelor pe care individul le poate controla mai greu prin cunoastere empirica si actiune directa. Desi biserica se opune superstitiilor, o parte dintre cei care cauta raspunsuri si ghidare in religie o fac si cu superstitiile, arata acelasi document.
Dar indiferent de cunostintele stiintifice sau religioase, cei mai multi romani au atitudine favorabila dezvoltarii stiintei si investitiilor publice in cercetarea stiintifica. Totusi, numai unul din doi romani are atitudini si conduite utilitarist-pragmatice in raporturile cu stiinta, pe cand restul sunt tematori si sceptici sau mitizeaza stiinta.
Cercetare realizata dupa standardele europene
Proiectul STISOC a fost finantat de Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica din Romania, in cadrul programului PN II Capacitati 2008.
Investigatia empirica a constat in utilizarea unui chestionar comparabil cu cele aplicate in cadrul Eurobarometrului Special al Comisiei Europene si a fost realizata in perioada iulie-septembrie 2009 pe un esantion stratificat multistadial probabilist, reprezentativ pentru populatia in varsta de peste 18 ani din Romania.
Interpretarile si opiniile exprimate in acest Raport sunt cele ale autorilor Lazar Vlasceanu (coordonator), Adrian Dusa (manager de proiect), Delia Bado si nu angajeaza nicio institutie universitara sau de cercetare din tara sau strainatate, se precizeaza in studiu.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
