Cativa latrai se dau de ceasul mortii sa ne convinga ca Adrian Nastase a fost condamnat politic. Pentru ca nu au niciun argument sa sustina aberatiile, acestia il compara cu Mandela sau cu Iulia Timosenko. Numai cei orbi si surzi i-ar putea crede, adevarul fiind cat se poate de clar: Nastase a fost condamnat pentru ca a dat mita, a santajat si si-a insusit foloase necuvenite. Multe, foarte multe foloase necuvenite. Atat de multe incat nici n-a clipit atunci cand a fost pus sa inapoieze vreo 700.000 de euro Inspectoratului de Stat in Constructii pe care l-a delapidat.
Paradoxal, fostul premier a cazut victima a sistemului pe care l-a creat in timpul guvernarii sale. Un sistem care a perpetuat si s-a perfectionat de la o guvernare la alta, mai ales pentru ca o parte dintre „actionarii” initiali se regasesc si astazi in aceleasi pozitii. E limpede ca Videanu, Cocos, Iordache si alti banditi din gasca lui Basescu n-ar fi existat daca nu aveau inaintasi de seama lui Bittner, Dimofte, Petrache ori cei de la Jafo Onesti.
Amintiti-va ofensiva publica pe care a inceput-o Nastase si PSD dupa ce a reusit sa scape in dosarul Matusii Tamara. Desi mai avea doua dosare pe rol, Nastase a gasit de cuviinta sa-si repare imaginea sifonata, considerandu-se nevinovat si numai bun de activist in politica de varf. Acesta fiind si motivul pentru care a fost mentinut in functia de presedinte al Consiliului National al PSD. Daca te uitai atent la dezinvoltura cu care actiona fostul premier, mai ca nu te-ai fi mirat daca la un moment dat ar fi declarat ca toate proprietatile, bunurile care il sufoca prin casele din Bucuresti, Azuga, Cornu ori in conturile bine ascunse sunt firesti, i se cuvin, sunt legale.
A venit apoi prima condamnarea, urmata de tentativa de sinucidere. Elanul revenirii in politica mare s-a mai frant, schimbarea costumului Armani cu hainele in dungi, lungile meditatii cu ochii atintiti pe tavanul ori fereastra celulei l-au facut parca mai intelept. Cu fina ironie din dotare, Nastase le spunea judecatorilor ca o sala de la Inalta Curte de Casatie si Justitie ar trebui sa poarte numele sau. Lucrurile s-au schimbat mult, astazi, daca nu si-a pierdut umorul, ar putea cere ca o celula de la Jilava sa se numeasca „Adrian Nastase”.
Amintiti-va ziua eliberarii conditionate. Aparitia sa in sala de judecata a fost intampinata cu ropote de aplauze, ca si la intrarea pe teren a unei vedete universale din lumea sportului. S-a mers pana acolo incat un parlamentar rosu, cu lacrimi de fericire in ochi, spunea la o televiziune ca mareata zi a eliberarii idolului sau politic este ziua in care s-a nascut a doua oara. Zile intregi s-a lucrat la transformarea celui condamnat pentru coruptie intr-o victima a justitiei subordonata lui Basescu. Mai ca n-a venit si propunerea de a i se ridica o statuie pentru darzenia si demnitatea cu care a infruntat regimul de detentie vreme de opt luni in loc de doi ani si jumatate.
Si in aceasta faza au existat destui sariti care credeau inca in viitorul politic al condamnatului. Manifestarea prietenilor si a familiei din sala de tribunal unde s-a judecat recursul la decizia eliberarii conditionate s-a extins apoi la nivel national, acuzatorii de ieri au inceput sa planga pe umerii nevinovatului Nastase. PSD a declansat un fel de fiesta pentru a sarbatori eliberarea politicianului din puscarie.
Luni, 6 ianuarie 2014, Adrian Nastase a fost condamnat a doua oara. Nu are nicio importanta cati ani de pedeapsa cu executare a primit pentru ca sigur se va gasi o portita prin care sa nu stea in celula mai mult decat a facut-o prima oara. Semnalul dat de judecatori e cat se poate de prost pentru cei care au savarsit infractiuni de anvergura, dar au scapat pana acum. Habar nu am daca in acest moment Justitia e a premierului Ponta sau a presedintelui Basescu, ori fiecare are cate o bucatica din ea.
Din perspectiva viitorului nu prea indepartat, consider ca de data asta Traian Basescu n-a dorit incarcerarea dusmanului sau politic. Nu mai e mult pana ce justitia va incepe sa faca lumina si in dosarele sale, atat de bine ascunse sub perdeaua imunitatii.
Sistemul, poate nu conceput in totalitate de Nastase, dar sigur perfectionat in vremea domniei sale, functioneaza in continuare producand corupti si coruptie pe banda rulanta. Cei care se ocupa cu chestiile astea sunt transpartinici, rezultatul fiind imbogatirea lor si a celor care le dau voie sa se desfasoare. Cei care pierd mereu suntem noi, fraierii cei multi si neputinciosi.
Condamnarea a doua oara a unuia dintre cei mai importanti jucatori de pe scena politica a ultimului sfert de secol, pentru infractiuni de drept comun dovedite (nu pot sa cred ca la asemenea nivel ar putea exista macar suspiciuni in privinta probelor administrate), poate fi considerat un nou inceput. De aici inainte ne putem astepta ca nu peste multa vreme sa devina colegi cu fostul premier cel putin o parte dintre cei care au comis infractiuni, indiferent ce locuri ocupa in politica sau in societate.
Deocamdata au cazut sub securea justitiei doar capete dintr-o anumita parte a spectrului politic. Numai un nebun ar putea crede ca in cealalta tabara se regasesc doar ingeri neprihaniti, mai ales ca o buna parte din faradelegile acestora au fost deja anchetate si se afla cantonate in sute de dosare cu mii de pagini. Dupa condamnarea cu repetitie a lui Adrian Nastase, Justitia este obligata sa treaca la judecarea cazurilor. Altfel, pe buna dreptate, cetatenii patriei vor incepe sa creada ca fostul premier este condamnat politic. Ceea ce e o mare minciuna.
Condamnarea lui Nastase e doar o victorie de etapa, atata vreme cat sistemul din care provine continua sa functioneze. Abia atunci cand ii vom vedea pe toti infractorii din sistem dupa gratii sau atarnati (benevol) in streang ne vom putea bucura de victoria finala.
Sursa: Grigore Ciascai
– Servicii de creare site web
