![]() |
![]() |
Vezi VIDEO
Mii de oameni l-au condus astazi, 15 februarie, pe ultimul drum pe Arhimandritul Serafim Man, unul din marii duhovnici ai Romaniei. Preoti, monahi si monahii, dar si numerosi credinciosi au tinut sa fie prezenti pentru a-si lua ramas bun de la unul din cei mai dragi povatuitori duhovnicesti, la care au gasit alinare si mangaiere atunci cand erau inconjurati de suferinta. La slujba de inmormantare au tinut sa fie prezenti si mitropolitul Clujului, Maramuresului si Salajului, IPS Andrei Andreicut, dar si PS Calinic, episcopul Argesului si Muscelului care au slujit alaturi de IPS Justinian Chira si PS Iustin Sigheteanul.
Intreaga natura, dar si oamenii l-au plans astazi, pe marele duhovnic Serafim Man, care a trecut la cele vesnice in dimineata zilei de 12 februarie. Credinciosii au simtit astazi durerea de a pierde un sprijin in viata pamanteasca, unul dintre povatuitorii care le-a dat curaj de atatea ori sa treaca peste greutati, desi chiar parintele Serafim Man a avut de luptat mai bine de 30 de ani cu suferinta bolii necrutatoare.
„Eu mi-am pierdut tatal la varsta de 6 ani. Veneam cu fratele meu in fiecare zi pe jos. De fiecare data, venea si ma mangaia. Zicea: mai ai un tata in cer, curaj. A fost mare mangaiere pentru mine”, a relatat cu lacrimi in ochi, o credincioasa, Anuta.
O alta fiica duhovniceasca a parintelui, Parasca, a relatat ca traieste doar datorita rugaciunilor arhimandritului Serafim Man.
„Vai, mult a insemnat pentru mine. Eu am fost bolnava, moarta. Aveam trei copii mici, imi ramaneau pe drumuri, daca dumnealui nu se ruga pentru mine, eram dusa. Am incredere ca si acolo se va ruga pentru noi. O avut un suflet deschis, ai putut sta de vorba oriunde si oricand cu el. Tot datorita lui am obtinut si pensie”, a spus Parasca.
Si arhiereul vicar al Episcopiei Ortodoxe a Maramuresului si Satmarului, PS Iustin Sigheteanul, a amintit, cu lacrimi in ochi, ca parintele Serafim, caruia i-a fost ucenic i-a fost ca un tata, de la 14 ani cand a ales sa intre in viata monahala.
„Pe mine m-a primit in 1976, orfan fiind de tata de la 8 ani si a devenit tatal meu. Parintele Serafim a devenit tatal meu si m-a trimis la seminar la Craiova, nu m-am putut adapta, fiind un copil mai sensibil, asa ca m-a trimis la Cluj. Si s-a ocupat de scolarizarea mea. Lui ii datorez viata monahala”, a declarat PS Iustin Sigheteanul.
Arhiereul vicar a mai aratat, vorbind despre parintele Serafim Man, ca acesta a fost si ramane un model pentru cei care l-au cunoscut.
“A avut o dragoste pentru Biserica greu de egalat. E greu sa intelegem aceasta putere pe care a avut-o intr-un trup de 45 de kilograme, sunt sfinte moaste. Invatam de la parintele Serafim sa nu fim mahniti, suparati si intunecati, el intotdeauna a fost luminos, a luat cancerul si l-a biciuit, l-a purtat cu multa barbatie si nu s-a plans niciodata. Si a slujit mereu, chiar si atunci cand vocea a inceput sa-l lase”, a punctat PS Iustin Sigheteanul.
Slujba de inmormantare, care a fost oficiata dupa Sfanta Liturghie, a adunat multime de monahi si monahii, dar si preoti si credinciosi care au dorit sa-i aduca un ultim omagiu, fostului staret al Manastirii Rohia. De asemenea, au fost prezenti mitropolitul Clujului,Maramuresului si Salajului, IPS Andrei Andreicut, dar si PS Calinic, episcopul Argesului si Muscelului care au slujit alaturi de IPS Justinian Chira, arhiepiscopul ortodox al Maramuresului si Satmarului si PS Iustin Sigheteanul, arhiereul vicar al Episcopiei Ortodoxe a Maramuresului si Satmarului.
Mitropolitul Clujului a aratat ca, desi pamantul a pierdut un povatuitor duhovnicesc, totusi parintele Serafim Man ne va fi de acum „rugator in ceruri”.
„Omeneste privind lucrurile, spiritualitatea maramureseana, romaneasca pierde un om unic, dar duhovniceste privind lucrurile, castigam un rugator in ceruri. Sigur ca intr-o lume ce se secularizeaza din ce in ce mai putin fiind acesti oameni deosebiti, ne doare, simtim ca ramanem mai singuri, dar pana la sfarsitul veacurilor, Dumnezeu isi va avea slujitorii sai, duhovnicii sai care vor face lucrarea acea spirituala”, a afirmat IPS Andrei Andreicut.
La randul sau, IPS Justinian Chira, arhiepiscopul ortodox al Maramuresului si Satmarului, cel care l-a avut ca duhovnic pe parintele Serafim Man, a aratat ca „am pierdut un om, dar am castigat un sfant”. Tocmai de aceea, monahii din Manastirea Rohia au fost sfatuiti sa treaca peste suferinta pierderii unui povatuitor duhovnicesc adevarat si sa devina “batrani”, chiar daca varsta lor e una tanara.
„Dumnezeu l-a tinut cred eu, pentru ca obstea manastirii era foarte tanara. Parintii care acum sunt ucenicii mei erau copii. Daca noi am fi ramas fara parintele Serafim, s-ar fi putut spune ca e o manastire de prunci, ca nu mai exista parinti duhovnicesti. Si de aceea ultimul parinte si monah pe care-l avem a plecat si plecand, ramaneti voi. Acum trebuie voi sa fiti batrani, trebuie sa fiti voi in locul lui. Nu exista alta solutie”, a concluzionat PS Iustin Sigheteanul.
La finalul slujbei de inmormantare, trupul duhovnicului a fost asezat in cimitirul Manastirii Rohia, langa mormantul parintelui Nicolae Steinhardt, cel pe care in urma cu mai bine de 30 de ani il tundea in monahism, in mare taina, asumandu-si acest risc, in ciuda vremurilor grele prin care trecea intreaga tara.
Sursa: Camelia Tocaci