Vezi GALERIE FOTO
Mi-am propus ca in masura posibilitatilor sa vizitez cat mai multe destinatii turistice noi, printre acestea ariile naturale protejate constituind obiective prioritare, adesea stringent legate de anotimpuri daca ne gandim la flora & fauna. Documentandu-ma referitor la Fanatele Clujului si deditei/sisinei-Pulsatilla montana am aflat de pe site-uri si planuri de management ca langa Carei, in situl Natura 2000 Campia Careiului – Padurea Urziceni – Dunele Panonice Foieni si pasunea Gradina Cailor ( Luchert conf.h.topo-235 km tur-retur din Baia Mare, via Satu Mare-Carei, alt. variind, conf.GPS de la 28 la 122 m in arealul vizitat de noi) habiteaza ca endemit Pulsatilla pratensis ssp.hungarica , aceasta inflorind in final de martie, debut de aprilie.
Din ratiuni obiective (frig, nea tarzie, ploi urmate de inundarea unor intinse zone in preajma raului Crasna), a trebuit sa amanam vizitarea Gradinii Cailor pana dupa mijlocul lunii aprilie, data la care primavara ciudata-si intrase in drepturi, temperatura nocturna situandu-se intre 6-8, C iar cea diurna saltand la 20-23 C si chiar peste, motiv care ne facea sa credem ca am ratat inflorirea dediteilor/sisineilor hungarici, dar speram sa ne bucuram de peisajul aparte, datorat dunelor de nisip, intinselor campii din preajma, satelor de ses, gospodariilor rurale cu in indiscutabil stil arhitectonic traditional sasesc si, in general, de renasterea naturii.
Plecare din Baia Mare la ora 9,15 dimineata (incheierea la 16,30). Soare, cald, norisori fotogenici, campuri verzi, berze, fazani, chire de balta, corcodusi in floare, rari caisi si piersici, intinse zone cu baltiri in preajma Careiului, randunele adunand lutul pastos pentru consolidarea sau construirea cuiburilor, sosea inoita dar si cu inerentele gauri-soc plus radare-n cascada.
Drum intortocheat spre Gradina Cailor
Din centrul Careiului cotim in dreapta spre Urziceni (10-11 km) – asfalt ingust dar si o dezolanta imagine a industriei locale cazuta-n dizgratie si ruina. Aproape de prima biserica din Urziceni un indicator rutier ne indruma la stanga spre Padurea Urziceni ( padure dezvoltata pe dune panonice dar si un satuc omonim, chiar la frontiera cu Ungaria). Pe stanga soselei, o fosta ghereta de-a granicerilor Romaniei socialiste, ruginita, abandonata, apoi alte tantose berze, o fantana cu cumpene traditionale specifice pasunilor de campie. Gradina Cailor, lunga de cca 3 km, apare la intrarea in Padurea Urziceni, vasta, intinsa spre S-SV, limitata de Padurea Alunis la S, Padurea Berveni la SV si Padurea Foieni-la V, toate situate pe dune panonice.
Intram pentru informare pana in satul Padurea Urziceni unde intreb de Gradina Cailor. Mi se indica o continuare spre NV, catre frontiera cu Ungaria, apoi iesirea pe un drum forestier la stanga (S) nisipos, dar mocirlos curand, cu scopul de-a ajunge la un conac-castel si de-acolo la stanga, (SE) pe la un caton silvic, in Gradina Cailor, la o vasta defrisare recent realizata de un investitor strategic francez care vrea sa instituie in sit o plantatie de afin de cultura. Complicat si imposibil fara dotari 4 x 4, gen Camel Trophy.
Incercam dar ne lamurim rapid si intoarcem spre liziera E a Padurii Urziceni. Un drumeag urmareste in vagi meandre liziera estica a padurii (specifica initial silvostepei siberiene), fosta de stejar -Quercus ssp. (stejar de ses, cer, gorun), frasin -Fraxinus excelsior, plop alb-Populus alba, alun-Alunus glutinosa, plantata sau/si ulterior defrisarilor invadata de salcam, paducel, cu restranse insule de pin silvatic matur si subetajul forestier acaparat de specii de graminee etc. Tinem drumul de caruta, inierbat si nisipos, flancat spre V de un sant de protectie, decorat de paralutele-Bellis perenis abia inflorite, ceapa ciorii -Gagea pratensis, palcuri aurii de untisor -Ranunculus ficaria. Impresioneaza cei cativa monumentali stejari de ses ramasi in picioare, oglindirile zonelor umede succesive din vasta Gradina Cailor, turmele de mioare cu miei si magarusi pentru samar, discretele privelisti spre saivan, Urziceni, Foieni.
Intrand nitel in padure, ne atrag atentia sutele, miile treptat, de plante asemanatoare ca frunze zambilelor, cu un boboc central robust dar scund si cu perisori fini, acum situat lipit de sol sau deasupra lui cu cca 2-3 cm, pliat precum foliile unei anghinare. Dupa faza vegetativa estimam ca inflorirea va incepe intr-o saptamana, cel mult o decada, iar atunci spectacolul botanic va fi unul extraordinar. Seamana vag luscutelor/ghiocei bogati-Leucojum vernum si Leucojum aestivum din Fam. Aliacee. Dar nu-s.
Seara, ajuns la Baia Mare, mi se sugereaza ca ar putea fi branduse de toamna-Colchicus autumnalis sau Merendera sobolifera (Colchicum sobolifera) dar nu-s. Inginerul-biolog M.Caprar avea sa identifice a doua zi planta drept balusca-Ornithogalum comosum. Calcea calului-Caltha palustris aurise orizonturile N-NV ale Urziceniului. In Gradina Cailor, zonele umede impresioneaza acum doar prin luciul de apa si smocurile de pipirig, mai la S, spre Padurea Alunis, si prin maiestuosii starci cenusii ce-si iau lenesi zborul si tufarisul de loza-Salix alba cu matisorii aurii, dulceag parfumati, aprig curtati de albine si o multime de gaze ahtiate dupa nectar si polen.
Arie protejata plina de cioate
Auzim discretul concert al broastelor care refuza sa se lase vazute. Nu remarcam in zonele umede sabiutele verzi-argintii ale irisilor -Iris humillis ssp. arenaria, poate intarzierea primaverii o fi de vina. Pe nisipul fin al unei dune alearga o frumoasa soparla cenusie-Lacerta agilis. Scrutez atent dupa sarpele de alunis-Coronella austriaca, sarpele de casa- Natrix tesellata si sarpele de apa- Natrix natrix care ar fi trebuit sa iasa din hibernare. Fara succes insa. Speciile Corynephorus si Agrostis , caracteristice subetajului silvatic al dunelor, au cel mult un lat de palma acum. Au aparut insa in huciul obraznic, tepos, de salcam, paducel, porumbar brebeneii -Corydalis cava , ciclamen si albi. 
Un canal nu mai lat de 1 metru si afund de 25 cm max. vine sinuos dinspre V spre Gradina Cailor, drenand apele stagnate-amintind celor tropicale dintre mangrove-invadate acum de matasea broastei, din codrul matur, varsandu-se-n cele din urma in paraul Valea Neagra. Mai apoi, mergand spre S, din drumeag se desprind spre V-SV cateva drumuri de car cu aspect de alei ale vreunui parc si cateva seci valcele acaparate de salcamii tineri.
Parcelarile, delimitarile post retrocedari, cioatele vechi, recente, arborii de-abia doborati si scosi in pasune pentru debitare si incarcare-transport, zonele defrisate la ras, cu ramurile incinerate cu ajutorul anvelopelor de cauciuc uzate, si miile de PET-uri te fac sa te indoiesti ca te afli intr-o arie naturala protejata dar… in Romania anormalitatea e starea deplin normala, nederanjanta . Pacat!
Este evident ca pe faleza nisipoasa E-SE a dunelor si pe liziera nu exista niciun exemplar de ranunculacee de genul Pulsatilla pratensis ssp. hungarica. Nici inflorita, nici trecuta de inflorire, ar trebui sa vedem tulpinele si frunzele crestat-paroase. Pasunatul intens cu turme de oi a afectat vegetatia ierboasa in Gradina Cailor, indeosebi intre dunele joase separate de zonele umede dar si in padure. Depasim o promiscua coliba ciobaneasca ce pare a fi de pastori transhumanti sibieni . In preajma, jeg cat incape.
Ajungem in zona Padurii Alunis, urmarind spre amonte o vreme un curs de apa sinuos-cuminte-p.Berea, apoi cotim spre SV intrand pe dune, deplasandu-ne spre N, dincolo de santul nisipos, sec, dam de o mare defrisare aferenta Padurii Berveni -Foieni, cu arborii extrasi-valorificati, ramurisul incinerat, solul arat si pregatit pentru plantarea cu afin de cultura. Spre V, intr-o zona decliva, la limita dintre padurea de stejar-cer-gorun si huciul de salcam, apare o casa si in apropierea ei acareturi. Par a fi apartinut unui district silvic, sunt devastate, fara ferestre, pustii.
Pitigoi, cinteze, codobaturi zburatacesc zglobii
Un iepure se ivise in padure chiar la inceputul prospectarii noastre turistice. Un altul apare in zona de confluenta a stejarului, pinului, salcamului din Padurea Foieni, la nord de cele doua constructii . Pitigoi, cinteze, codobaturi, ochiul boului zburatacesc zglobii, ciripind, in codrul invaluit de caldura dupa-amiezei. Adesea, gaitele spurca feeria cu tipetele lor gregare de tate. Scoartele salcamilor tineri si-ale plopilor albi, lozelor, tradeaza agresare lor, iarna, de catre incisivii cervidelor nevazute. Apar insa dejectii de mistreti. Pacat ca nu avem un ghid, pentru a ne conduce spre Mlastina Foieni unde am putea admira felurite specii de rate salbatice, starci, egrete, broaste testoase de apa, poate si berze negre. Astfel nu-i exclus sa fi dat si peste zona agreata de Pusatilla pratensis ssp.hungarica …
Stam la panda greierilor. S-au deschis si paralutele. Colegii abandoneaza deplasarea dificila prin desetul tepos de salcami, preferand drumul inierbat-nisipos. Eu imi continui stoic deplasarea pe culmea dunelor, calarind vaiugele seci, afunde, sperand sa descopar specii botanice nestiute, deosebite, tipice acestui areal panonic aparte. Reusesc doar ca aproape de iesirea N din Padurea Urziceni sa dau peste o intinsa zona misterioasa, cu stagnante ape smolii putin afunde, bogate-n tanin, din care se-nalta falnicii frasini, plopi, stejari, goruni, jugastri, salcami…Ar fi un areal ideal pentru luscute dar….niciun fir, doar untisor in insule maricele, aurii, zambind soarelui.
Au trecut vreo 3 ore, 3 ore si jumatate in care am tatonat Gradina Cailor convinsi fiind ca in mai-iunie vegetatia va oferi multe minunatii suplimentare dar si zburdalnice specii de fluturi (altele decat Inachis io si Issoria lathonia ) pasari… Ne imbarcam si plecam spre Baia Mare, vanand fotografic un splendid fazan mascul pe un dig inierbat, apoi zona pitoreasca nord-vestica a Urziceniului, gospodariile, casele si surile scunde, cu sarpante traditionale de tigla, plopii-lumanari, lanurile de grau tonic-verzi, ca niste nesfarsite mese de biliard contrastand parcelelor brun-negricioase prospat discuite si riguros nivelate…
Poate vreodata vom reveni si vom ajunge si pe la Mlastina Vermes, adica ceva mai la S, aproape de Sanislau, descoperind astfel nevisatele frumuseti ale Campiei Careiului, Campiei Nirului si ale Vaii Ierului.
Foto: Lucian Petru Goja
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
