Vezi GALERIE FOTO
O dimineata cu neguri albe ce se ridica fotogenic de pe culmile impadurite ale dealurilor printre care curge Lapusul. Dupa binefacatoarele averse, totul este proaspat, iar holdele cu grau si orz au prins o tenta auriu-ruginie.
Dupa localitatea Buciumi, in lunca ingusta a Barsaului, o gingasa caprioara umezita de ploaie isi conduce grijulie puiul. In dreptul peretelui gresos de la gura Vaii Lesului de pe malul stang al Somesului, impresioneaza dinamica negurilor purtate de briza racoroasa.
In departare, se vede marea balastiera a Letcai, iar peste Somes, biserica monument istoric, din Lozna. De asemenea, dincolo de Somes, se intrezareste bisericuta din Stanu Clitului si piramida Pietrosului Salajului.
Gospodarii traditionale salajene
Dupa traversarea podului de beton de peste valea Cuciulat, in dreapta ulitei pietruite, atrage atentia o gospodarie traditionala salajeana cu o poarta mare de lemn frumos ornamentata. Casa cu prispa este umbrita de vita-de-vie.
Timpanul prispei si poarta surii sunt de asemenea decorate cu motive solare si gugustiuci. In amontele malului drept al vaii Cuciulat, curtile catorva gospodarii impresioneaza prin florile de tot felul si pomi fructiferi.
Se traverseaza un drum inierbat de caruta, apoi curtea si livada unei gospodarii nelocuite. Melcii au iesit la o plimbare matinala prin vegetatia plouata. Peretii calcarosi ai vaii Cuciulat dau impresia unui scurt canion, valea fiind flancata de doua culmi inegale, orientate N-S, formate din calcare eocene impadurite cu foioase.
Suvoiul de apa al izbucului este captat in scopul asigurarii apei potabile necesare locuitorilor Cuciulatului. La stanga, se remarca un alt curs bolovanos de parau sec, ale carui roci albe sunt captusite cu muschi verzi, alunecosi. Obarsia in forma de palnie a acestui parau tradeaza un alt izbuc, prin care apele vaii Ascunse rabufnesc uneori.
Platoul din fata portalului Pesterii Lii serveste ca loc de campare pentru speologi. Un lung perete calcaros, inalt de 7-8 m, se afla la stanga lui, iar la dreapta, jgheabul usor oblic al unei cascade efemere. In fata obiectivului sunt nelipsite gunoaiele abandonate iresponsabil de diversi vizitatori certati cu simtul civic.
Stralucirea cristalelor minuscule calcitice
Accesul in pestera e posibil doar prin nara din dreapta, cea din stanga fiind inaccesibila. Prin galeria uscata, pe alocuri accidentata si uneori noroioasa, se pot admira depunerile parietale de calcite.
Impresioneaza stralucirile cristalelor minuscule calcitice, scurgerile parietale bej-albe depuse in valuri, incipientele stalactite ce au in varf o picatura de apa cu carbonat de calciu, ce seamana cu un diamant minuscul.
Din cauza umiditatii excesive, in pestera se degaja vapori densi. Pe langa calcarele compacte, pe planseul grotei se pot vedea roci aluvionare diferit pigmentate, dar si o gunoaie antrenate de apele subterane din satele invecinate.
Apa din Pestera Lii nu reprezinta un curs subteran activ, ci provine din scurgeri si infiltratii de la suprafata. Pestera a fost cartata pe 1317 de metri galerii etajate. Galeria inferioara se intinde pe aproximativ 80 de metri si ajunge la un horn ingust, prin care se patrunde in galeria superioara.
Despre Pestera Lii
Pestera este cartata prima data, in 1978, de CSER Bucuresti pe o lungime de 97 m. In iulie 1990, este identificata reteaua Nucu, o galerie fosila superioara, ce face ca pestera sa se dezvolte la 360 de m.
Din august 1993, Marius Diaconescu preia coordonarea operatiunii de golire a lacului din extremitatea vestica a Galeriei Nucu, iar in septembrie 1993 se deschide sifonul 2.
Pestera atinge acum 831 de metri, ea terminandu-se cu Lacul Montana, sifonul 3. In august 1994, Rist Iosif si Gergely Robert aduc pestera la 1319 m, terminusul constituindu-l sifonul 4 aflat pe Galeria Activa.
Galeria Turistica ajunge la aproximativ 46 de metri lungime, iar Galeria Subfosila cu restrictii si lacuri semisifonate, are o lungime de 90 de metri. in Sala Abatajului inaltimea atinge peste 10 m.
Dincolo de sifonul 2, galeria fosila continua cu scurte galerii laterale, pana la sifonul 3. In apropiere de acesta, o galerie descendenta preia la viitura apele din Lacul Montana.
Galeria Vladut face legatura intre Lacul Montana si cursul subteran. Pana in prezent, etajul fosil este cea mai extinsa portiune cunoscuta a pesterii, cu o dezvoltare de 790 de metri.
Galeria activa are o lungime de 369 de metri. Sectorul aval are profilul unui tub, ceea ce explica deversarea apei la viituri prin Galeria Vladut si Lacul Montana.
In 2009-2010, incep explorarea si cartarea Bogdan Muresan, Todoran Marius, Tamas Tudor, Visan Iuliana, Calin Buzura Minghiras Traian. Dezvoltarea actuala a Pesterii Lii este de 1510 m.
Spre Valea Ascunsa
Trebuie mentionat faptul ca la est, in Letca, au fost explorate si cartate, pe o lungime de 3497 de metri, galeriile Pestera Moara lui Pocol, cea mai mare formatiune carstica din Podisul Somesan.
Dupa vizitarea pesterii, se urmeaza in amonte canionul vaii Seci pana la prima saritoare. Zona este accidentata pe timp nefavorabil si poate fi evitata urmandu-se versantul din stanga, deasupra canionului, si continuand pe o poteca cu trepte daltuite in calcare, iar apoi pe un platou impadurit cu foioase.
De aici, se ajunge in valea Ascunsa care, daca se urmeaza malul drept al acesteia conduce deasupra portalului Pesterii Lii.
Pana in localitatea Babeni, se ia in directia Surduc-Jibou. In dreapta se ivesc deja calcarele eocene stratificate exploatate de secole in Cariera Cuciulat.
Cele doua lagune albastre
Din soseaua asfaltata, se ajunge intr-o potcoava mare a carierei vechi si la cele doua lagune albastre separate de un istm stancos decorat de arbusti si salcii. Apa are culoarea verde smarald. Prima laguna, mai putin adanca, lunga si elipsoidala, se afla intre grohotele calcaroase partial acaparate de flora spontana.
Cea de-a doua laguna, cu apele intens colorate,
Cea de-a doua laguna, cu apele intens colorate, albastrii, este mai afunda si folosita de pescarii amatori din zona. Malul stang al acestei lagune este stancos, vertical si drapat cu arbusti si flori in plina inflorire.
La aproximativ 60-70 de metri de aceasta laguna, exista un al treilea ochi de apa, foarte mic insa, accesul spre el facandu-se dificil, pe un taluz de grohote instabile.
Apa lagunelor s-a adunat din cauza ploilor si a izvoarele eliberate in urma exploatarii rocilor. in apropiere mai rezista o veche statie de concasare-incarcare in vagoanele CFR, linia ferata acompaniind malul geografic drept al raului Somes.
Informatiile despre istoricul Pesterii Lii au fost furnizate de presedintele Clubului de Speologie Montana din Baia Mare, Traian Minghiras.
Foto: Pestera Lii si lagunele din Cariera veche de calcare, Cuciulat
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
