 |
 |
Vezi GALERIE FOTO
In luna iunie, pe la mijlocul ei, ori chiar la finele lunii mai, Pietrosul Rodnei este cuprins parca de flacari. E vremea cand infloreste rododendronul sau smardarul, o floare ocrotita prin lege si care raspandeste o mireasma imbatatoare. Inflorirea rododendronului face si mai spectaculos peisajul din Muntii Rodnei, florile roz-ciclam de bujori de munte invaluind zona in arome asemanatoare visinelor. Parfumul suav imprastiat de rododendron merita un drum pana pe culmile inalte ale Muntilor Rodnei. Cascada Cailor, fostul lac glaciar Taul Stiol, Muntele Cailor inconjurat de gulere albe de nea, dar si panorama asupra unei bune parti din lantul alpin al Muntilor Maramuresului si chiar a frumoaselor Obcine ale Bucovinei, ce pot fi zarite in zilele cu vizibilitate excelenta, sunt alte obiective turistice de vizitat in zona.
Spectacol extraordinar in Muntii Rodnei la inflorirea rododendronului, a gentienelor albastre cerneala, a stelutelor Domnului si a cupelor. Pornirea se face dimineata devreme inspre Borsa via Sighetu Marmatiei -Viseu de Sus. Dupa Camara-Craciunesti, prin Rona de Jos si apoi pe buza dealului Hera, adica deasupra luncii raului Viseu, in Petrova-Leordina, negurile dense ofera un admirabil show matinal prin care soarele abia poate patrunde.
Pajistile debordeaza de flori…
Poloninca, Muntele lui Serban, Pop Ivan, Paltinu, Tomnatecu se ivesc destul de sters la stanga, conturand una din majorele destinatii turistice montane din PNM a Marmuresului.
Traseul turistic propriu-zis debuteaza la Borsa Fantana, in amonte de Complexul Turistic si confluenta vaii Rea cu valea Zanoaga, de acolo urmand pana la Cascada Cailor marcajul turistic triunghi rosu.
Cant de cocosi, irisi alb-bej si liliachii recent infloriti in gradinitele gospodariilor-pensiuni alaturi de tufele cu flori de inima Maicii Domnului. Case, vile, pensiuni, moteluri, hoteluri din ce in ce mai multe, mari si mizerabil deja inghesuite dar si aflate in disperata asteptare a turistilor cu duiumul care…nu mai vin, desi perioada vacantelor e aproape.
Pajistile debordeaza de flori si bulbuci de munte. Stive de meteri pregatiti ca lemne de foc pentru vanzare. In dreapta se vede o veche si frumoasa valtoare, iar la poalele unui tanar molid o superba orhidee (Dactylorhiza maculata) inalta de vreo 45 -50 cm.
Aerul rece de munte este numai bun pentru turism. Ritmul alert nu impiedica admirarea peisajelor spre Prisaca-Buza Muntelui-Paltinu, Cimpoiesul, Podul Cailor iar in stanga, inclinatele fanate de pe versantul SV a Stiolului.
Din dreptul carierei apare simbolul patrat rosu-alb ce demarcheaza limitele Parcului National Muntii Rodnei, dar si deseurile santierelor de constructii aruncate direct in valea Zanoaga. Natura supravietuieste insa barbariei, puieti de molid rasarind pe locul padurilor defrisate.
Cascada Cailor- prima tinta
Prima tinta este Cascada Cailor, la care se ajunge dupa o ora de parcurs. PET-uri, doze din aluminiu, pungi, cutii de conserve si alte resturi ale turistilor pot fi vazute in zona, dar si o dezolanta platforma forestiera cu busteni ce blocheaza poteca turistica. Caderea de apa este spectaculoasa insa, dar nu e timp de pierdut pe langa ea pentru ca drumul e lung, iar vremea se poate schimba oricand in zona.
Spre Saua Stiol se continua prin stanga cascadei, urmand poteca sinuoasa si marcaj turistic banda albastra. In dreapta, curand, se vad peretii albi calcarosi si apoi rotunda gura a grotei. Pe jgheabul larg de avalansa, taiat de sus in jos de afundul si accidentatul curs al unui torent sec, se chinuie sa creasca molizii care au scapat de incisivii oilor si a caprelor de la stana traditionala amplasata in Zanoaga Cailor.
Se depaseste zona grotei si a Lanturilor, suind in dreapta pe o poteca ce iese la capatul NE al piciorului Muscetei. Aici pot fi vazute primele tufe de rododendron, gentiene si flori stelare galben-portocalii numite popular cujda. Se continua urcusul in dreapta jgheabului pana la Saua Stiol, unde apar lapiezuri spectaculos slefuite de stravechile morene si ghetari. Nebuloasele se formeaza vertiginos, si mincinos-tenebroase, deasupra varfului Gargalau. Bujori de munte impodobesc coloanele de calcar, iar pajistea e coplesita de Stelutele Domnului de culoarea cernelii.
Miresme de tamaie…
Un june ciobanel vine dinspre lac insotind o mica turma de oi sterpe si miei fatati in aceasta primavara. Se traverseaza succesiv paraiele ce vin dinspre abruptul E-NE al Culmii Musceta si apoi dinspre Saua Gargalau, cu malurile incredibil de bogat decorate de rododendron indeosebi, dar si cu oite.
Ienuparisul si jnepenisul inmiresmeaza intreaga zona a tamaie, iar cristalinele paraie sprintare farmeca. Gargalaul (2159 m) curtat de nori este sobru, cu foarte sumare gulere si limbi inguste de nea bordandu-i, pe alocuri, impresionanta caldare nordica in causul careia se vede oglinda verzuie a fostului lac glaciar metamorfozat in iaz dupa ce a fost amenajat de niste imbecili edili borseni prin indiguire, modificare formei si marimii precum si practicarea unui oribil canal de evacuare a preaplinului, ramas neecologizat spontan dupa 9 ani de la mitocaneasca agresare lasata nepedepista de catre blajin-indiferentele institutii (dez)abilitate ale statului.
Zonele de umbra alterneaza de-acum incolo cu cele frumos insorite. Se tine vechiul drum pastoral traditional. Un spectacol acvatico-floral indescriptibil la care se adauga zonele de turbarie invadate de barba mosului, flori roz-liliachii, portocalii, turgescente, calcea calului dupa care, la stanga, pe nordicul picior al Gargalaului, apar compactele holde-ntinse de bujori de munte roz-ciclamen, pe alocuri in tonuri nespus de vii, trandafirii.
Impresionante panorame
Cele dintai trompetute albastre cerneala ale cupelor se ivesc grupate pe un taluz cu afinis in floare aflat deasupra unui izvor. In dreapta si-n urma, dintr-o perspectiva aeriana plonjanta, se vad inlantuitele-n salba etajata turbariile de un verde crud tonic prin care paraiele isi croiesc dantelate meandre buclate.
Taul Stiol, Gargalaul si Piciorul Oncului pot fi admirate de-acum dintr-o diferita perspectiva. Apar spre SE culmea si varful Tomnatecu (1943 m) dar varful Inau nu se poate vedea, obturat fiind de Gargalau.
Se atinge Saua Gargalau pe care, nu cu multa vreme inainte, se vad suind in sir indian vreo doua duzine de turisti ce aduc de departe unui harnic convoi de furnici.
Din Saua Gargalau, si apoi suind pe poteca ce conduce pe Muntele Cailor pe deasupra salbei de tauri si tausoare, veritabile nestemate acvatice, ba umbrite de cohortele sur-negricioase de nori, ba scaldate de efemerele raze de soare, panorama circulara devine impresionanta.
La NV varful Greabanu, Toroiaga-Capra-Lucaciasa-Galiu, la NE Podu Cearcanului si Cearcanu, mai apoi Prislopul si dincolo de el Zambroslavele, Tibaul , Obcinele Bucovinei. La SE Culmea Tomnatecu, Gargalaul in dreapta si apoi La Cepi, vf.Omului, o lunga si afunda sa din care, spre S, se avanta semetul Corongis.
La dreapta lui, aparent aproape, varful Mihaiasa si peste o vale adanca, dincolo de el, varful Rabla apoi vfarful Paltinu, Pietros nasaudean, Tapului…Coasta Neteda.
In linie dreapta aproape, de la SE spre NV, B-dul Rodnei, Curmatura Galatului, Putredu Galatului, Aniesu, Laptelui, Puzdrele si la N de marea piramida trapezoidala a sa, mult mai modestul varful Fetei.
Doar broaste maronii de padure si soparle
Aproape, in dreapta, potcoava glaciara a Zanoagei Cailor si la stanga sa, Podul Cailor, cel ce ascunde avenul format in calcarele metamorfice ce formeaza mai spre SV Piatra Rea, fieful barbii ungurului si al florilor de colt cu deja tare multa vreme-n urma si habitat al caprelor negre, cerbilor si-al ursilor.
Mugete de vite si tauri, ragete indeparate de magari, cate un ciripit de fase ori arar croncanit de corb. Linise in rest. Cat despre fauna, doar broaste maronii de padure, destul de frecvent, mature si puiet, soparle de munte rare, albastri-stralucitori scarabei, fluturi diferiti plus stresante musculite roind deasupra capetelor noastre si in fata obiectivelor foto.
Pe Muntele Cailor se redescopera galeriile vigilentelor marmote, insa pe Muntele Cailor nu se vede… picior de cal. Destul de putine vite si cai pasc sub noi, in Zanoaga Cailor.
Aici este paradisul florilor dominate de galben-portocaliile scanteiute printre care se intercaleaza clopoteii parosi dar si palcuri de cupe. Era mult mai putina nea ramasa acum in comparatie cu similarele perioade ale anilor trecuti. Mai putine erau parca si gentienele iar cupreni de munte, cu albastre-liliachii scufii florale nu am mai vazut de-aceasta data aici ,in schimb ii remarcaseram deasupra Cascadei Cailor.
Spre Culmea si varful Musceta, veritabilele covoare florale se astern magic. Printre tufele de jnepeni apar palcurile restranse de nu-ma-uita, ciudatele pamatufuri brun-roscate, purtatoarele semintelor unor anterior galbene portocalii flori.
Coborarea de pe varful Musceta pe piciorul NE care desparte Zanoaga Cailor de caldarea nordica a Gargalaului nu este deloc facila, din cauza numeroaselor poteci ale turmelor de odinioara, micile, sau mai marile, ruperi de panta, afinisul dens perie foarte denivelat, ienuperii si jnepenii, scunzii molizi, arinii de munte, bolovanisurile pe alocuri.
De la Saua Stiol se vede varful Stiol, drumul lutos-pietros ce duce-n Pasul Prislop, la dreapta sa cabana A.P.N.M.R., staulul vitelor si stana iar dincolo de ele, incipienta si nevazuta de aici vale nascuta din Izvorul Bistritei Aurii.
Dupa noua ore si jumatate de circuit alpin extraordinar de frumos si motivant, se pleaca spre Baia Mare. La ora 20, dupa traversarea Gutaiului si un scurt popas in Pasul Gutai, se constata ca intreaga aventura rodneana a durat 15 ore si jumatate, inubliabile vreodata.
Foto: Muntii Rodnei (c) Lucian Petru Goja
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
